Deputatul de București, Nicușor Dan, a anunțat, astăzi, că Tribunalul București a suspendat executarea autorizației de construire care permitea construirea unui ansamblu de blocuri parter plus 4 etaje pe spațiul verde din Kiseleff 45, cunoscut ca “Grădinile Versailles ale Bucureștiului”.
Pe terenul din Șoseaua Kiseleff 45 există, încă, două clădiri construite în anii 1920-1930 și o grădină, copie în miniatură a Grădinilor Versailles.
Terenul face parte din zona construită protejată 72 Parcelarea Averescu. Regulamentul de urbanism al zonei prevede funcțiunea de spațiu verde amenajat pentru grădină. Importanța grădinii este subliniată de studiul istoric realizat pentru clădiri și grădină, susține deputatul de București.
Printr-o autorizație de construire emisă în 17.11.2017, Primarul Municipiului București a autorizat construirea unui ansamblu de blocuri parter plus 4 etaje în grădină. În urma emiterii autorizației de construire, grădina a fost defrișată, mai spune Nicușor Dan.
Autorizația a fost contestată de Asociația Salvați Bucureștiul și de Fundația Eco Civica în dosarul 35354/3/2019. Prin sentința pronunțată în 30.12.2019, Tribunalul București a suspendat executarea autorizației. Sentința poate fi atacată cu recurs, dar este executorie: beneficiarii autorizației trebuie să oprească lucrările.
„Acesta este cel de-al 166-lea proces câștigat de Asociația Salvați Bucureștiul în chestiuni de urbanism, construcții, protecția mediului sau protecția patrimoniului”, a subliniat deputatul.
Conform lui Nicușor Dan, unul dintre principalele motive de nelegalitate ale autorizației ar fi faptul că s-ar baza pe un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), datând din anul 2014, care a fost anulat definitiv în instanță în anul 2018. Astfel, în 04.09.2014, Consiliul General al Municipiului București adopta un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) Kiseleff 45. Acesta a fost anulat definitiv abia prin Decizia civilă 3639/2018 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul 879/3/2015.
Deci, în anul 2017, când Primăria Capitalei a emis autorizația de construire, PUD-ul nu era, însă, anulat, recunoaște deputatul de București.
De asemenea, autorizația se bazează pe o decizie a Agenției pentru Protecția Mediului București, care a fost și ea contestată în instanță, mai spune Nicușor Dan.
Astfel, în 05.12.2014, Agenția pentru Protecția Mediului București emitea decizia etapei de încadrare, care afirmă că proiectul ar avea un impact nesemnificativ asupra mediului. Această decizie a Agenției de Mediu a fost anulată în primă instanță de Tribunalul București prin Sentința civilă 4906/2019 pronunțată în dosarul 27906/3/2015. Deci, și această decizie era valabilă în anul 2017, când Primăria Capitalei emitea autorizația de construire.
Dar, Nicușor Dan spune că: „Este important de menționat că, la momentul emiterii autorizației de construire, erau deschise litigiile privind anularea Planului Urbanistic de Detaliu și a deciziei Agenției pentru Protecția Mediului, deci funcționarii din Primăria Municipiului București cunoșteau toate elementele de nelegalitate. Iresponsabilitatea Gabrielei Firea și a subordonaților săi au dus la distrugerea unui spațiu verde emblematic pentru București”.
Alte motive de nelegalitate a autorizației de construire din 2017 ar fi, potrivit deputatului de București, acelea că prevede construirea pe un spațiu verde, comasarea nelegală a două parcele, că din documentație lipsesc acte sau sunt acte expirate – certificatul de urbanism, avizul de circulație, avizul Primarului Sectorului 1.
Dan Trifu, de la Eco Civica, spune că autoritățile, Consiliul General, Agenția pentru Protecția Mediului București și Primăria Capitalei ar fi încălcat atât legislația privind protecția patrimoniului, cât și pe cea referitoare la protecția mediului. Iar proprietarul terenului ar fi săvârșit chiar o infracțiune la Codul Silvic, prin defrișarea copacilor care se aflau în grădina cunoscută drept „Grădinile Versailles ale Bucureștiului”.
Desigur, faptul că un proprietar a putut distruge, cu concursul autorităților statului, Consiliul General al Municipiului București și Agenția pentru Protecția Mediului București un monument istoric este foarte grav și cei care au contribuit la PUD-ul din 2014 și au emis decizia de mediu ar trebui să răspundă pentru încălcarea legislației privind protecția mediului și a celei privind protecția patrimoniului. Însă, cum, în 2017, cele două acte anulate de către instanțe în 2018 și anul trecut, erau în vigoare, primarul general al Capitalei nu ar fi putut să refuze eliberarea autorizației de construire, decât riscând o plângere penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
