de MIRCEA APOSTOLESCU
Săptămâna aceasta s-au împlinit 43 de ani de la marele seism din 4 martie 1977.
M-am ferit să scriu despre acest subiect, chiar în ziua comemorării, pentru că este un fel de modă ca, în fiecare an, de 4 martie, toată lumea să abordeze acest subiect, după care se îl dea uitării pentru încă un an de zile.
De fapt, pană acum, și autoritățile făceau același lucru. În ziua comemorării, primarii Capitalei, miniștrii dezvoltării și internelor, șefii de la ISU etc trăgeau semnale de alarmă cu privire la riscul seismic, se lamentau că cetățenii sunt inconștienți de pericolul în care se află, în fiecare secundă, și refractari la consolidare, după care dădeau uitării subiectul pentru încă un an de zile.
Deși România a adoptat de vreo 25 de ani legislația care prevede obligativitatea consolidării, OUG 20/1994, iar în București au fost încadrate în clasa întâi de risc seismic (RS1) 392 de clădiri, dintre care 135 au fost declarate „pericol public”, doar 20 de clădiri cu bulină roșie au fost consolidate din fonduri publice, până în 2016.
Autoritățile nu au reușit să mai facă noi expertize tehnice, nu au reușit să pună în siguranță nici o clădire, nu au făcut exproprieri în vederea consolidării și nici nu au evacuat locatari din clădirile pericol public.
În fapt, consolidarea bătea pasul pe loc într-atât încât prin 2010 făceam socoteala că programul de consolidare avea să dureze aproape 400 de ani, în ritmul de atunci.
Iată, însă, că în ultimii trei ani, această paradigmă nenorocită a dezinteresului și neputinței în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic (RS1) s-a schimbat. Programul de consolidare a demarat, în sfârșit.
După înființarea Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) și a Companiei Municipale de Consolidări, pentru care lucrează 1000 de persoane, 220 de clădiri au fost deja incluse în programul de reducere a riscului seismic, însemnând intervenții de urgență, punere în siguranță, consolidări imobile RS I, reparații fațade imobile RS II și RS III.
Dintre cele 220 de imobile cu bulină roșie, 10 au fost deja consolidate din punct de vedere tehnic, iar alte 10 se află în curs de consolidare. În cazul a trei imobile, lucrările de consolidare și cele de arhitectură au fost finalizate și aceste imobile au fost predate proprietarilor.
Poate și mai important, este faptul că peste 1500 de persoane, posibile victime în cazul producerii unui seism, au fost mutate din clădiri cu bulină roșie.
Apoi, pentru prima dată a fost realizat un recensământ al bucureștenilor care locuiesc în imobile RS1. Este vorba despre nu mai puțin de 8993 de persoane.
De asemenea, a fost realizat inventarul fațadelor cu probleme din Centrul Istoric, iar Consiliul General al Municipiului București a adoptat primul Regulament pentru reabilitarea fațadelor. Este vorba despre 430 de imobile identificate în prima zonă prioritară.
În prezent, se lucrează la realizarea unui inventar al clădirilor RS II și RS III și al celor încadrate în categoria de urgență, conform vechii legislații.
Progrese au fost înregistrate și în ceea ce privește expertizele tehnice. Din fonduri publice și private, au fost realizate astfel de expertize pentru 1 milion de metri pătrați construiți, dintre care jumătate sunt locuințe, 300 de mii de metri pătrați reprezintă unități medicale, iar 200 de mii de metri pătrați instituții de cultură.
Pentru aceste imobile au fost realizate Documentații de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), Proiecte Tehnice (PT) și, în multe cazuri, se lucrează deja la proiectare.
Ceea ce este poate, însă, mai important decât aceste cifre este faptul că pare să se fi schimbat percepția oamenilor asupra consolidării.
Astfel, dacă până acum exista o reticență foarte mare la consolidare, acum peste 90% dintre proprietari doresc să consolideze. Asta pentru că oamenii beneficiază de facilități financiar la consolidare și pentru că s-au convins de aceste lucrări se desfășoară într-un interval rezonabil.
Conform primarului general Gabriela Firea, familiile cu un venit lunar de până la 3000 de lei, nu trebuie să plătească nimic pentru consolidare, costurile acesteia fiind suportate de către Municipalitate.
Familiile cu un venit lunar de până la 9000, trebuie să plătească 50% din costul consolidării, dar această jumătate este avansată de către Primăria Capitalei, putând fi achitată de către proprietari în rate egale, fixe, fără dobândă, pe 25 de ani.
Programul de consolidare nu se oprește, însă, numai la imobilele cu destinație de locuințe. El are în vedere și construcțiile edilitare, podurile și pasajele Bucureștiului. Astfel, potrivit lui Marius Coajă, consilier al primarului general Gabriela Firea, au fost expertizate 22 de poduri și 7 pasaje, care au fost găsite ca prezentând condiții nesatisfăcătoare de siguranță, ceea ce echivalează cu RS I. Au fost deja consolidate podurile Mihai Bravu, Străulești, finalizat în 12 luni, și Grant, care nu mai fusese consolidat de 40 de ani.
Vor începe lucrările de consolidare la podurile Fundeni și Operă, spune Coajă.
Unde să te adăpostești în caz de cutremur ?!
Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. De asta ne-a adus aminte seria de cutremure de la finele anului trecut și începutul acestui an. Probabil cu toții știm că, în caz de cutremur, nu trebuie să o luăm la goană pe scări, care sunt elementul cel mai slab al construcției. Cel mai sigur este să ne adăpostim chiar in apartamentul nostru. Dar unde ?! Când eram copii, ni se spunea că să stai sub tocul ușii este cel mai sigur. Este acesta un mit sau o realitate ?! Alexandru Țigănescu , cercetător știintific la Institutul National de Fizica Pamantului și m doctorand la Universitatea Tehnică de Construcții din București, spune că adăpostirea sub tocul ușii are o logică, pentru că, deasupra ușii, se află deobicei un element de rezistență al clădirii, un boiandruci. Cercetătorul ne sfătuiește să studiem cartea tehnică a blocului și să identificăm elementele de rezistență, precum stâlpi, grinzi și pereți structurali, adică din beton armat. Lângă aceste elemente de rezistență ne vom afla cel mai în siguranță, spune Țigănescu.
