Cât se stresată este izolarea?! Depinde de fiecare. Persoanele care sunt obișnuite să aibă un ritm mai alert și să fie doar vizitatori în propria lor casă, pot să devină stresați când sunt nevoiți să stea acasa. Alții, pot să se bucure de liniște și să se apuce în sfârșit de acel hobby pe care tot l-au amânat.
Potrivit primului studiu de specialitate, „Evaluarea impactului psihologic al regimului de autoizolare/carantinare în contextul pandemiei Covid-19”, s-au găsit metode pentru a face față stresului.
- strategii comunicaționale – directă, cu ceilalți membrii ai familiei cu care ești în izolare, ori telefonic/internet cu persoanele apropiate din afara casei;
- divertismentul online (jocuri în rețea, filme artistice, documentare) sau TV (filme, programe de divertisment, sport);
- lectura,
- activitățile sportive;
- grădinărit, jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare, programele TV de știri și programele educaționale (TV sau online).
De menționat alcoolul și fumatul care sunt utilizate ca strategii de coping disfuncționale și pentru care se impun măsuri de psihoeducație la nivel populațional și recomandări de structurare a timpului în așa fel încât acestea să fie înlocuite cu metode de relaxare lipsite de efecte nocive.
Au fost semnalate și alte metode de coping disfuncțional pe durata autoizolării:
- cumpărăturile online excesive, ulterior regratate de persoanele în cauză;
- mâncatul mai mult decât înainte, în special de dulciuri;
- automedicația pentru somn;
- abuzul de internet.
În acest sens trebuie atrasă atenția că autoizolarea este o perioadă în care dependențele comportamentale pot să se dezvolte nestingherit, dacă nu sunt activ combătute, de exemplu:
- respectați o dietă echilibrată pentru a evita abuzul de dulciuri,
- nu mâncați între mese de alimente hipercalorice,
- evitați statul prelungit în fața calculatorului, introducând periodic pauze de relaxare fizică activă;
- evitați shopping-ul online abuziv sau jocurile de noroc online, ori limitați aceste activități cât mai mult posibil,
- nu luați medicație pentru somn decât dacă aceasta v-a fost recomandată de un specialist.
Recomandările oferite de cei care au participat la studiu pentru alte persoane aflate în autoizolare au fost:
- activități sportive și de relaxare (Pilates, yoga, gimnastică);
- activități de tip hobby (gătit, grădinărit, goblen, desen, dans);
- comunicarea cu cei apropiați;
- îngrijirea celor apropiați;
- informare doar din surse oficiale;
- resemnificarea situației actuale (considerați că este o periaodă de vacanță, o perioadă de autoevaluare, de redescoperire a partenerului/partenerei dumneavoastră, de a face planuri de viitor);
- dezvoltarea unor noi abilități profesionale care ar putea fi utile în perioada post-pandemie (învățarea unei limbi străine, programare PC, cursuri profesionale etc).
Contraindicațiile pe care respondenții le consideră importante pe durata autoizolării:
- expunerea prelungită la programele de știri;
- evitarea autoblamării și a panicii (situația fiind limitată oricum în timp);
- evitarea mâncatului excesiv, a fumatului și a consumului de alcool abuziv;
- evitarea monotoniei prin diversificarea programului cotidian;
- evitarea ieșirilor din casă care nu sunt absolut necesare.
Cele mai multe persoane au afirmat că nu au survenit schimbări la nivelul comunicării cu cei apropiați aflați în aceeași casă.
Din categoria celor care au resimțit astfel de schimbări, majoritatea au arătat că au reușit să se bucure de timpul petrecut împreună, folosind timpul constructiv și găsind activități comune cu partenerul/partenera/copiii/celelelate persoane din casă.
Au fost semnalate și apariția nervozității instalate pe fondul monotoniei, ceea ce ar implica direcționarea către o strategie de coping bazată pe detectarea intereselor comune, pe practicarea exercițiilor de relaxare etc.
Ignorarea a fost și ea semnalată ca strategie disfuncțională de coping, în acest caz fiind necesare resemnificarea situației, detectarea unor activități de tip hobby la care să participe mai multe persoane din aceeași casă, stabilirea unor planuri de viitor etc.
Comunicarea cu cei din afara locuinței a fost marcată de:
- sentimentul lipsei de intimitate asociată cu comunicarea fizică, directă;
- îngrijorări legate de modul în care situația economică (șomaj tehnic, lucrul de acasă cu scăderea venitului, ori chiar lipsa unui suport sigur) și socială (despărțirea de grupul de colegi, vecini, prieteni) va avea impact asupra propriei persoane și a familiei;
- echilibru emoțional (acceptarea datelor obiective și a schimbării paradigmei comunicaționale);
- valorificarea resurselor actuale (folosirea timpului în mod constructiv, comunicarea mediată pentru reconectarea cu vechii prieteni și rude cu care nu au mai vorbit de mult timp etc).
Îngrijorările cele mai mari curente ale respondenților erau:
- preocupări legate de sănătatea celor apropiați și a propriei persoane;
- situația financiară;
- viitorul profesional sau școlar.
Nivelul de optimism în privința rezolvării situației pe termen de maxim o lună a fost redus, ceea ce corespunde prognozelor actuale și arată un nivel ridicat de interpretare obiectivă a situației.
Ca măsuri sugerate de respondenți pentru autorități au fost semnalate:
- testarea masivă a populației,
- informarea cât mai exactă a populației,
- interzicerea intrărilor în țără pe o perioadă definită,
- oferirea mijloacelor de protecție cadrelor medicale în cantități adecvate,
- măsuri de protecție fiscală pentru întreprinderile mici și mijlocii,
- înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu respectă regulile autoizolării și carantinei,
- măsuri de protecție a copiilor, restricții de deplasare mai riguroase, protocoale de autoizolare și carantină mai bine conturate,
- mai multă fermitate în elaborarea măsurilor de protecție de către guvernanți
- programe sociale pentru persoanele defavorizate.
Părinții care locuiesc cu copiii acasă au găsit ca mijloace de organizare a timpului celor mici jocurile de societate în interiorul casei, continuarea programului de pregătire școlară, apoi utilizarea internetului, comunicarea online cu colegii/profesorii, exercițiile fizice și utilizarea televizorului.
Comunicarea cu copiii referitor la datele pandemiei Covid-19 a fost bună, în sensul că s-a bazat pe respecatrea realității, formulate în termeni comprehensibili de către cei mici.
Respondenții nu se așteaptă ca autoizolarea să le modifice stilul de viață pe termen lung, ori chiar au expectații favorabile, respectiv să iasă mai întăriți din această experiență, ceea ce arată un nivel de încredere în resursele proprii de a face față destul de ridicat și încercarea de a integra această experiență în continuumul vieții;
Au fost raportate apariția unor fenomene pe durata autoizolării:
- insomnie,
- nervozitate/iritabilitate,
- dispoziție depresivă,
- modificări ale poftei de mâncare,
- probleme de concentrare,
- oboseala fizică sau psihică nemotivate,
- neliniștea/anxietatea,
- unele persoane au prezentat mai multe simptome în paralel.
Despre studiu
Autorul studiului este Colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar Psihiatrie, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secția Clinică Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr.Carol Davila”, București.
În perioada 21 martie – 07 aprilie 2020 un număr de 103 respondenți au completat un chestionar online referitor la impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populația supusă autoizolării/ carantinei, chestionar accesibil la adresa https://www.surveymonkey.com/r/8T35DCX.
Respondenții au fost adulți (95%), adolescenți (3%) și vârstnici (2%), provenind din mediul urban (90.2%) sau rural (9.8%), atât din România (96.2%), cât și din diaspora (Marea Britanie și USA, 3.8%). A fost de sex masculin (16.7%) sau feminin (83.3%), iar statutul lor marital a fost necăsătorit(ă) 55%, căsătorit(ă) 40%, văduv(ă) 2% sau divorțat(ă) 3%.
Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare în scop profilactic (69.3%) sau în carantină (7%), pe o durată de o săptămână (52%), două săptămâni (36.3%) sau mai mult de 14 zile (11.7%).
