Proprietarul răspunde pentru prejudiciul creat de „ruina edificiului”!
Articol de Mircea Apostolescu, 18 mai 2020, 15:55
Este deja o imagine familiară, din păcate, în București, aceea a unor clădiri cu fațadele deteriorate, de pe care se desprind bucăți de tencuială, resturi din ceea ce au fost ornamente arhitecturale sau chiar părți din construcțiile respective.
Multe dintre aceste clădiri, proprietate publică sau privată, se află în centrul orașului, în zone foarte aglomerate și intens circulate pietonal.
Oamenii sunt atât de obișnuiți cu aceste imobile lăsate în paragină de către proprietari, încât trec cu dezinvoltură pe sub balcoane sau balustrade care stau să se prăbușească peste trotuar.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Mulți își parchează mașinile chiar sub zidurile de pe care cade tencuiala sau din care se desprind chiar bucăți de cărămidă, ignorând bucățile de hârtie spânzurare de câte o sfoară pe care scrie: „Atenție! Cade tencuiala”!
Potrivit prevederilor noului Cod Civil, proprietarul unei clădiri răspunde civil pentru eventualele prejudicii produse altor persoane prin ruina edificiului său. Simplul fapt că a amplasat o inscripție de avertizare de tipul „Atenție! Cade tencuiala” nu exonerează pe proprietar de răspunderea civilă pentru dezdăunarea terților pentru pagubele suferite și nici de cea penală, care este angajată dacă se produce accidentarea gravă ori chiar decesul unei persoane!
Astfel, art. 1394 din Cartea „Izvoarele Obligațiilor” prevede că: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de RUINA EDIFICIULUI.”
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Ce însemnătate are acest art. 1394 alin. 3 din noul Cod Civil? Practic, prezentul articol introduce răspunderea civilă delictuală rezultată, în trecut, din dispozițiile art. 998-999 C. civ. din 1864.
El reglementează obligația oricărei persoane de a respecta normele de conduită stabilite prin lege sau de către obiceiul locului și de a nu prejudicia în nici un fel drepturile și interesele legitime ale celorlalți.
Conform art. 1394 alin. 2, persoana care, acționând cu discernământ, încalcă sarcinile prevăzute în alin. (1) și cauzează altuia un prejudiciu, are obligația de reparare integrală a acestuia, adică atât a prejudiciului suferit în mod efectiv – damnum emergens, cât și a câștigului nerealizat – lucrum cessans (a se vedea art. 1381-1395 noul C. civ.).
Alineatul 3 al aceluiași art. 1394 reglementează, pe lângă răspunderea rezultată din fapta proprie (reglementată distinct în art. 1357 noul C. civ.), răspunderea pentru fapta altei persoane (art. 1372-1374 noul C. civ.) și răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animalele sau lucrurile aflate sub paza oricărei persoane ori de către ruina edificiului (art. 1375-1380 noul C. civ.).
Tot noul Cod Civil, la art. 1387, stabilește că: „Proprietarul unui edificiu sau al unei construcții de orice fel este obligat să repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor părți din ele, dacă aceasta este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție”.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Prin urmare, dacă o mașină aflată pe domeniul public, spre exemplu, este avariată prin căderea unei bucăți de tencuială sau a unei părți desprinse dintr-o construcție, proprietarul clădirii va fi obligat să repare paguba produsă.
Dacă o persoană este rănită, în timp ce trece pe trotuar, spre pildă, de o bucată de tencuială, răspunderea va fi a proprietarului imobilului. Dacă, din nefericire, o persoană este lovită de o parte a construcției care se prăbușește peste trotuar sau peste stradă, o cărămidă, un balcon, cum s-a mai întâmplat, răspunderea delictuală civilă a proprietarului poate fi însoțită de răspunderea penală pentru săvârșirea faptelor de vătămare corporală, în formă simplă sau gravă, sau omor din culpă, după caz. Deoarece proprietarul nu a urmărit vătămarea corporală sau omorul asupra persoanei ori persoanelor respective, dar putea și trebuia să prevadă aceste consecințe ale lipsei de întreținere a imobilului său.
Încă odată trebuie subliniat faptul că AMPLASAREA UNEI INSCRIPȚII DE AVERTIZARE NU ÎNLĂTURĂ RĂSPUNDEREA CIVILĂ ȘI /SAU PENALĂ A PROPRIETARULUI!
Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală Consolidări, derulează, de trei ani încoace, un amplu program de reducere a riscului seismic în București pe mai multe paliere: intervenții de urgență, punere în siguranță, consolidări și refacerea fațadelor.
Astfel, în ultimii doi ani, peste 220 de imobile au fost incluse în acest program, ce presupune: expertizare, proiectare sau reproiectare; lucrări de intervenții de urgență și punere în siguranță; consolidarea imobilelor RS I; reparații la fațadele imobilelor cu RS II si RS III.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Au fost realizate lucrările de punere în siguranță la peste 100 de imobile, au fost realizate expertize tehnice noi, proiecte tehnice și sunt în execuție lucrări de consolidare.
Au fost finalizate lucrările de consolidare, din punct de vedere tehnic, la peste 10 imobile RS I, iar trei dintre acestea au fost deja predate proprietarilor, două în mai puțin de un an.
În prezent, 10 imobile sunt in curs de consolidare și se lucrează la refacerea fațadelor la alte 5 imobile, iar peste 1.500 de persoane au fost relocate din imobilele cu RS I.
De asemenea, actuala administrație a deblocat lucrări începute în urmă cu aproape 10 ani, abandonate de constructori. Astfel, sunt în curs de finalizare lucrările la imobilele situate pe: Strada Ștefan Luchian nr. 12C, Strada D.I. Mendeleev nr. 17, Bd. Schitu Măgureanu nr.19.
Potrivit O.G. 20/1994, Primăria Capitalei are obligația de a întocmi și publica listele imobilelor expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic. Astfel, potrivit listelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei și pe site-ul Administratiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, in Bucuresti există :
– 349 de imobile încadrate prin expertiza în clasa RS I,
– 368 de imobile încadrate prin expertiză în clasa RS II,
– 114 imobile încadrate prin expertiză în clasa RS III,
– 9 imobile încadrate prin expertiză în clasa RS IV,
– 1.556 de imobile încadrate în categoriile de urgență U1, U2, U3, dar neîncadrate corespunzător într-o clasă de risc seismic,
– 145 de imobile neîncadrate într-o categorie de urgență sau clasă de risc seismic corespunzătoare .
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Schimbarea de atitudine în ceea ce privește consolidarea a apărut încă din 2016. Astfel, a fost gândit primul program de reducere a riscului seismic în București, capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.
Pentru a putea începe și derula acest program, au fost adoptate hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București și a fost schimbată legislația în vigoare. Astfel, sunt oferite facilități proprietarilor care locuiesc în clădirile cu risc seismic, pentru a putea suporta costurile consolidării.
Principalele facilități sunt de natură financiară și se referă la contribuția proprietarilor la plata consolidării.
Pentru prima data, în București, proprietarii cu venituri reduse nu plătesc sau contribuie doar cu jumătate la costul lucrărilor. Mai exact, familiile în care venitul net pe membru de familie este mai mic decât 3.000 lei – salariul mediu net pe economie – nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinței. Suma este suportată în totalitate de la bugetul local, iar familiile în care venitul net total este mai mic de 9.000 de lei – de 3 ori salariul mediu net pe economie – plătesc doar 50% din valoarea lucrărilor de consolidare, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă.
În 2016, a fost înființată Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Până atunci, consolidarea clădirilor cu risc seismic era în sarcina Direcției Generale de Investiții a Primăriei Capitalei. Doar șase funcționari lucrau pentru toate proiectele. Existau probleme cu majoritatea contractelor de execuție, iar unele șantiere erau blocate sau abandonate.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
În 2017, a fost înființată Compania Municipală Consolidări București pentru a interveni, în regie proprie, rapid și profesionit pe toate cele patru paliere: intervenții de urgență, puneri în siguranță, consolidări și reabilitări de fațade.
Primii pași în programul București TRAINIC:
- A fost realizat primul recensământ al locatarilor din imobile RS I. Astfel, 8.993 de bucureșteni sunt într-un pericol iminent.
- A fost votat de către CGMB primul Regulament pentru reabilitarea fațadelor – 430 de imobile identificate în prima zonă prioritară.
- A fost realizat inventarul fațadelor cu probleme din Centrul Istoric.
- Este în lucru inventarul clădirilor RS II, RS III și al celor încadrate în categorie de urgență pe vechiul normativ.
În acest context, consolidarea și reabilitarea fațadelor prezintă o importanță deosebită.
De ce? Alexandru Catrina, șef de proiect la Compania Municipală de Consolidări spune că aceste fațade se află, în marea lor majoritate, în centrul orașului, în zone foarte aglomerate și intens circulate pietonal. Desprinderea unor bucăți de tencuială sau a unor ornamente ori chiar a unor părți de construcție, precum balcoanele, de pe aceste fațade pun în pericol trecătorii din acea zonă, care ar putea fi loviți sau chiar prinși sub aceste elemente.
„Prima urgență este să punem în siguranță și, apoi, să consolidăm aceste fațade, pentru că bucățile de tencuială sau chiar cărămizile sau balcoanele ar putea răni grav trecătorii din zonele respective, dacă s-ar prăbuși, în cazul unui seism sau chiar a unei vijelii, cum s-a mai întâmplat în trecut. Desigur că și aspectul pe care fațadele reabilitate îl dau orașului contează foarte mult. Dar este, în primul rând, o problemă de siguranță, tocmai fiindcă aceste clădiri se află în centrul orașului și foarte multă lume trece pe sub zidurile lor”, explică Alexandru Catrina.
„Clădirile ale căror fațade au fost consolidate și restaurate sunt puse în siguranță, dacă sunt încadrate în clasa întâi de risc seismic. Deci ele nu se vor prăbuși, în cazul unui seism, rămânând numai fațadele în picioare”, a mai declarat Catrina pentru București FM.
