Se anunță una dintre cele mai calde veri ale ultimilor ani, iar sezonul vacanțelor speră să se strecoare printre amenințările și ravagiile noului coronavirus între iulie și septembrie.
Unde își vor petrece românii vacanța din 2020 este una dintre întrebările care se adaugă planurilor de ridicare a restricțiilor, după ce turismul și companiile de aviație au fost printre cele mai afectate domenii în timpul pandemiei de coronavirus.
„Factura izolării este plătită de antreprenori, iar turismul a fost cel mai afectat. Toți așteaptă un colac de salvarea din partea statului și o repornire cu o strategie asumată și curajoasă. Măsurile din turism trebuie să se axeze pe două lucruri: responsabilitatea personală și bunul simt”, spune antreprenorul Dragoș Anastasiu.
Turismul nu se poate face cu distanțare, cu comenzi la telefon și cu un chelner care stă la 2 metri distanță de noi. Omul de afaceri spune că nu funcționează aceste condiții.
„Toate aceste lucruri trebuie făcute cu măsură pentru confortul oamenilor. Vor fi mese distanțate în restaurante, poate nu vom mai sta la bar și nici pe plajă nu vor fi mai cearceaf lângă cearceaf. Despre reguli, este evident necesar și biciul, însă majoritatea nu are nevoie de așa ceva”, sune Anastasiu.
Nu avem tratament pentru COVID nu prea avem nici pentru turism. Avem creditare, șomaj tehnic dar nu e suficient.
„Dacă vrea să treacă criza, guvernul trebuie neapărat să adopte modelul german Kurzarbeit pentru piața forței de muncă, care permite o flexiblizare în funcţie de comenzi. Îl au inclusiv țări din estul Europei. Și nu mai trebuie ideea de lockdown. Pentru că la final, trebuie plătită factura. Industria turistică este una extrem de importantă, este cel mai mare angajator la nivel mondial”, explică Dragoș Anastasiu.
Autoritățile nu dau drumul turismului, antreprenorul vine și explică! Cu exemple!
„Ce anume ar interzice turismul în Delta Dunării? Ce anume este periculos acolo versus a merge în parc sau într-un mall? Acolo sunt spații în care lumea nu interacționează. Sunt 30 de kilometri de plajă între Sulina și Sfântu Gheorghe. În astfel de zone există soluții ca turismul să pornească. În Transilvania, de exemplu, nemții pot ajunge cu mașina personală. În fiecare țară se face turism diferit, pe zone. La Mamaia este mai mare riscul decât în Delta Dunării.”
Toată această criză înseamnă și oportunități. Se poate dezvolta ecoturismul, turismul de aventură, turismul rural…
„Este oportunitatea României în context internațional. Dar trebuie să pornim odată. Ne trebuie un plan asumat în cazul în care crește numărul de îmbolnăviri. Altfel va fi prea târziu. Operatorii au nevoie de bani de la stat”, recomandă antreprenorul.
Mai există și o altă speranță. A fost înființată Asociașia pentru Turism care propune 10 măsuri pe termen scurt și 50 pe termen mediu și lung.
Catalogul este acum pe masa Guvernului.
Anul trecut, 300.000 de români și-au petrecut vacanțele în străinătate prin intermediul agențiilor de turism. În România, cam tot atâtea vacanțe au fost programate anul trecut, dintre care aproape 60% la mare.
Despre soarta turismului românesc a vorbit astăzi, „În Comunitate”, omul de afaceri Dragoș Anastasiu, președinte al Camerei de Comerţ și Industrie Româno-Germane.
