București: bilanțul ultimilor 4 ani – RATB, RADET și consolidări

Articol de Mircea Apostolescu, 9 iunie 2020, 09:03 / actualizat: 11 iunie 2020, 10:52

Luna aceasta se vor împlini patru ani de când actuala administrație locală, în frunte cu Primarul general Gabriela Firea, a preluat efectiv conducerea Bucureștiului, pe 23 iunie 2016.

De aceea, ar trebui să facem și un bilanț obiectiv al ultimilor patru ani în București și să ne concentrăm asupra unor teme mari, importante, servicii publice cruciale pentru un oraș modern și civilizat.

Un astfel de serviciu public de importanță crucială, fără de care un oraș precum Bucureștiul nu poate exista este TERMOFICAREA.

Există voci care spun că actualul primar general ar fi falimentat regia bucureșteană de

Foto: Mircea Apostolescu

distribuție a energiei termice, RADET, și că noua companie municipală care a preluat serviciul public de termoficare, Termoenergetica, s-ar îndrepta și ea spre faliment și că nu s-ar fi făcut nimic pentru repararea și modernizarea rețelei de termoficare.

Adevărul este că RADET a fost un cartof fierbinte moștenit de la Sorin Oprescu, Adriean Videanu și Traian Băsescu.

Din cauza unui sistem legislativ și contractual dezavantajos, regia acumulase, în decursul ultimelor patru mandate, datorii și penalități la aceste datorii, așa-zis istorice, de circa 3,5 miliarde lei, până în iunie 2016.

La această situație acontribuit și neplata în perioada 2008-2016, în întregime și la timp, de către Primăria Capitalei a diferenței de tarif dintre prețul real al gigacaloriei și tariful plătit de către beneficiari, adică de către populație – așa-numita subvenție la căldură.

Această „subvenție la căldură” crescuse an de an, fiindcă tariful pentru populație a rămas nemodificat, în timp ce prețul real al gigacaloriei crescuse neîncetat.

Rețeaua primară de transport și distribuție a energiei termice avea, deja, în 2016 o

Foto: Olga Stancu/arhiva

vechime de peste 40 de ani și nu se făcuseră investiții, iar în ultimul timp nici reparațiile curente. În aceste condiții, sistemul de termoficare mai funcționa doar grație abnegației angajaților RADET, care ajunseseră să vină cu electrozii de sudură și cu diverse piese în geantă la serviciu, pentru a putea menține sistemul în funcțiune.

A mai contribuit la agravarea situației neputința sau duplicitatea guvernelor care s-au succedat începând din 2013.
Deși toți prim-miniștrii, începând cu Victor Viorel Ponta, au susținut sus și tare trecerea ELCEN la Primăria Capitalei, pentru formarea SACET – sistemul centralizat de producție, transport, distribuție a energiei termice – București, deși primăriile altor municipii au primit cu titlu gratuit activele pentru producția de energie termică, Bucureștiul a fost dus cu vorba, din martie 2013 și până astăzi.
Ministerul Energiei sau Economiei și Energiei, după caz și după guvern, a găsit felurite motive și moduri de a pune piciorul pe frână pentru ca fuziunea RADET-ELCEN să nu se întâmple niciodată.
Actuala administrație a avut doar neșansa ca acest butoi cu pulbere să explodeze în mandatul său.

Chiar de la începutul mandatului actualului primar general, presiunea ELCEN asupra

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Primăriei Capitalei a crescut la cote inimaginabile, ajungându-se la amenințări fățișe cu întreruperea furnizării agentului termic. RADET a funcționat luni de zile cu conturile blocate în proporție de 100% de către principalul său creditor Electrocentrale București SA (ELCEN).

Singura soluție în fața creșterii neîncetate a datoriei către ELCEN, din cauza datoriei istorice, a penalităților și a prevederilor legale în vigoare care stipulau perceperea penalităților înaintea facturii curente, ducând la acumularea de noi datorii și penalități, deci singura soluție în fața acestui tăvălug financiar nimicitor a fost întrarea RADET în insolvență, despre care se vorbea încă de pe vremea lui Sorin Oprescu, de prin 2014.

Cât despre falimentul RADET, acesta a fost dorit și cerut cu ardoare în instanță de către un singur creditor…ELCEN-ul aflat în administrarea Ministerului Economiei, după cum explica Gheorghe Piperea, de la Rominsolv, administratorul judiciar al RADET.

Aserțiunea pe care o lansează unii, cum că Termoenergetica, noua companie municipală care a preluat serviciul de termoficare, s-ar îndrepta și ea spre insolvență, dacă se va adeveri, se va datora, în mare măsură, tot sistemului administrativ-legislativ anacronic căruia ii este supus Bucureștiul și amabilități guvernului.

Primăria Capitalei nu încasează impozite și taxe locale, acestea fiind date prin lege primăriilor de sector.
În schimb, aceste primării de sector nu contribuie nici la subvenția la căldură, nici la cea la transport, nici la plata iluminatului public, etc.

În această organizare administrativă suscită, Primăria Capitalei își formează bugetul, în proporție de peste 90% din cotele defalcate din impozitul pe venit repartizate de către Guvern de la bugetul de stat.
În ultimii patru ani, dar mai cu deosebire astăzi, aceste sume repartizate de la bugetul de stat au scăzut drastic.
În aceste condiții, Primăria Capitalei trebuie să plătească facturile către ELCEN, subvenția la transportul public, să investească în cele 19 spitale pe care le are în administrare, în infrastructura rutieră, etc, după cum explică primarul general al Capitalei, Gabriela Firea .

Cât despre afirmația potrivit căreia nu s-ar fi făcut investiții în rețeaua de termoficare, aceasta este una complet falsă.

Chiar și în condițiile diminuării bugetului PMB, în ultimii patru ani au fost înlocuiți mult mai mulți kilometri de conductă din rețeaua primară de termoficare decât în ultimii 25 de ani.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Până la finele acestui an, se va ajunge la 200 de km de rețea înlocuiți de către angajații Termoenergetica și de către firmele private cu care compania municipală are contracte, pentru prima oară după 10 ani.
Tot pentru prima dată după 1990, a început înlocuirea unor elemente esențiale ale rețelei primare de termoficare, vanele de sectorizare – care permit izolarea avariilor și afectarea unui număr cât mai mic de consumatori, în caz de avarie, și compensatorii – care preiau dilatarea conductei și previn apariția avariilor.

Dacă lucrurile nu stau încă așa cum ne-am dori cu toții, cei care locuim la bloc, dacă încă mai avem probleme cu apă caldă și căldura, este pentru că ecartul între ceea ce nu s-a făcut timp de peste 20 de ani și ceea ce s-a putut face în ultimii 4, dar mai cu seamă în ultimii 2 ani este atât de mare încât efectele investițiilor nu se pot face simțite în tot orașul, dintr-o dată.
Promisiunea celor de la Termoenergetica este însă aceea că, pe măsură ce programul de investiții va avansa, vom avea din ce în ce mai puține probleme.

În ceea ce privește un alt serviciu esențial pentru un oraș modern și civilizat, TRANSPORTUL PUBLIC, și aici s-au înregistrat progrese.
Pentru a înțelege mai bine cât de mult s-a progresat, trebuie să ne aducem aminte de unde am plecat.

În iunie 2016, RATB – actualul STB, avea un parc de 1000 de autobuze Mercedes Citaro, cu o vechime de peste 8 ani.
Dintre acestea, numai vreo 670 de autobuze mai erau funcționale.
Restul erau imobilizate în autobaze, din cauza lipsei pieselor de schimb.
Această lipsă cronică a pieselor de schimb, mai cu seamă în perioada din 2014 până în iunie 2016, a dus la decompletarea unora dintre autobuze, pentru a fi menținute în funcțiune altele.
Până și anvelopele lipseau din magaziile RATB.
Șoferii RATB, ca și instalatorii de la RADET, ajunseseră să cumpere din bani proprii anumite piese, pentru a-și menține autobuzele funcționale.

Plecând de la această realitate, trebuie să notăm achiziția celor 400 de autobuze Euro 6, care sunt deja în exploatare de la 1 Decembrie anul trecut, a autobuzelor hibrid care au început să sosească la București.
De asemenea, au fost lansate procedurile de achiziție publică a 100 de tramvaie, 100 de troleibuze, 100 de autobuze cu GNC și 130 de autobuze electrice.
Tot la capitolul transport public – mobilitate urbană durabilă, pe lângă adoptarea, în

Sursa foto: www.b365.ro

mandatul actualei administrații a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030, trebuie să amintim și reluarea transportului public în Ilfov și implementarea, începând din 2017, a unor măsuri de prioritizare a transportului public în raport cu cel individual, prin punerea în zonă proprie a căilor de rulare pentru tramvaiele liniilor 1, 10,19, 21, 23, 27, 32 și 34.
Deasemenea merită menționată și aplicația online cu ajutorul căreia călătorii se pot informa cu privire la traseul mijloacelor de transport ale STB și la ora de sosire a acestora în stații.

Bucureștiul este capitala europeană supusă celui mai înalt grad de risc seismic.
În Capitală se resimt atât cutremurele produse în regiunea seismică Vrancea – Buzău, cât și cele din regiunea Arad.
Riscul este sporit de existența, mai ales în centrul orașului, a unui mare fond construit cu o vechime de peste 80 de ani compus din clădiri care au trecut prin marile seisme din 1940, 1977 și nu numai.
De aceea, din cauza riscului la care sunt supuși zilnic mii de bucureșteni, CONSOLIDAREA CLĂDIRILOR CU RISC SEISMIC reprezintă o temă cel puțin la fel de importantă precum termoficarea sau transportul în comun.

Această prezentare necesită JavaScript.

În acest domeniu, consolidarea clădirilor și reabilitarea fațadelor clădirilor dărăpănate, Capitala este campioană națională absolută.
Din nou, pentru a realiza progresele făcute, trebuie să ne aducem aminte de unde am plecat.
În iunie 2016, se consolidaseră, după 22 de ani de la apariția OG 20/1994, numai 20 de clădiri, ceea ce făcea ca durata necesară pentru consolidarea tuturor clădirilor expertizate

și incluse în clasa întâi de risc seismic (RS1), sau clădirile cu bulină roșie, să se întindă la aproape 400 de ani.
Ei bine, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei Firea, s-au finalizat lucrările de consolidare la 10 clădiri cu risc seismic, iar alte 10 se află în consolidare, au fost reabilitate fațadele a 8 clădiri din centrul orașului, iar alte 4 sunt în lucru.

Conform datelor Primăriei Capitalei, au fost consolidate din punct de vedere tehnic: Str. Blănari nr. 2, Str. Blănari nr. 6, Str. Blănari nr. 8, Str. Blănari nr. 10, Str. Franceză nr. 30, Str. Biserica Enei nr. 14, Str. Știrbei Vodă nr. 20, Str. Spătarului nr. 36, Str. Vânători nr. 17, Bd. Regina Elisabeta nr. 29-31.

Se află în curs de consolidare imobilele de pe Calea Victoriei 22-24, Str. Franceză nr. 32, Str. Academiei nr. 3-5, Str. Șelari nr. 22, Str. Pictor Ștefan Luchian nr. 12C, Str. D.I. Mendeleev nr. 17, Str. Schitu Măgureanu nr. 19, bd. Mihai Kogălniceanu nr. 30, Str. Blănari nr. 14, Str. Ion Brezoianu nr. 14.

Au fost reabilitate și consolidate fațadele imobilelor de pe Calea Victoriei nr. 134, Calea Victoriei nr. 48-50, Calea Moșilor nr. 27, Calea Victoriei nr. 52, Splaiul Independeței nr. 56, Bd. Regina Elisabeta nr. 16, Bd. Regina Elisabeta nr. 41, Str. Academiei nr. 3-5.

Se află în consolidare și restaurare fațadele clădirilor de pe Bd. Regina Elisabeta nr. 30, Calea Victoriei nr. 101, Calea Victoriei nr. 22-24, Calea Victoriei nr. 54.

Este important de menționat că în cazul clădirilor înscrise în clasa întâi de risc seismic ale căror fațade au fost consolidate și restaurate, clădirile au fost puse în siguranță, astfel încât ele nu se vor prăbuși, în cazul unui seism. S-a intervenit mai întâi la fațade deoarece acestea prezentau un risc deosebit pentru trecătorii din aceste zone centrale ale orașului, după cum explică Alexandru Catrina, manager de proiect la Compania Municipală de Consolidări.

Desigur, la succesul programului de consolidare au contribuit atât facilitățile financiare oferite de către Primăria Capitalei proprietarilor, cât și seriozitatea și profesionalismul celor de la Compania Municipală de Consolidări, care au dovedit prin fapte că o consolidare se poate desfășura într-un timp rezonabil și că, în urma constructorilor rămân clădiri locuibile și cu o valoare mult mai mare decât atunci când aveau bulină roșie.