Îți trebuie stomac sănătos ca să poți duce cartea lui Norman Spinrad până la final. Este adevărat, poți încerca să o tratezi într-o manieră academică, te poți preface că participi la un experiment științific al autorului, în care domnia sa dorește să prezinte modul în care se pot implementa ideile generatoare de revoluție în rândul maselor populare de pe o planetă înapoiată (alta decât Pământul).
De fapt, chiar recomand să abordați în acest fel romanul, altfel va fi foarte greu de citit, cu stomac sănătos sau nu.
Pe planeta imaginată de Spinrad, principala preocupare a populației este reprezentată de canibalism. Oamenii se mănâncă unii pe alții. La propriu, deci nu ca pe planeta noastră, unde oamenii tot asta fac, se mănâncă unii pe alții, dar pentru moment doar la figurat. Și pentru că toți sunt canibali și nimeni nu e diferit, revoluția nu poate ieși de sub tiparul „pleacă ai noștri, vin ai noștri”, indiferent de felul în care este „direcționată”…
Cât despre stomacul cititorului… Dacă „Febra” lui Brussolo sau seria de filme „Wrong Turn” nu au reușit să vi-l întoarcă pe dos, atunci (poate) că nici „Oameni în jungle” n-o s-o facă. Și dacă totul va fi în regulă cu digestia până la ultima pagină, atunci veți descoperi că ați citit un roman chiar bun.
