După mai bine de 20 de ani în care s-a bătut pasul pe loc, pe motiv că nu se poate, în București se consolidează, în sfârșit, clădirile cu bulină roșie.
Din cele peste 340 de clădiri expertizate și incadrate în clasa întâi de risc seismic, specialiștii Companiei de Consolidări au întrat în peste 200. Unele au fost deja consolidate, altele se află în lucru, dar toate au fost puse în siguranță, astfel încât să nu mai existe riscul de a se prăbuși la un eventual seism.
Calea Victoriei, Bulevardul Regină Elisabeta unele dintre cele mai reprezentative artere ale Bucureştiului, încep să își recapete strălucirea din anii ’30 ai secolului trecut. Din ce în ce mai multe fațade, până nu demult aflate într-o jalnică stare de degradare, care prezentau pericol pentru trecători, sunt consolidate și restaurate.
Sigur, mulți dintre noi, nefiind specialiști, ne uităm la o clădire, vedem organizarea de șantier, dar nu vedem muncitorii și ni se pare că nu se întâmplă nimic, că au fost doar puse niște schele, așa, ca să pară că se face ceva.
Ei bine, când nouă ni se pare că nu se întâmplă nimic, de fapt, în interior, are loc una dintre etapele cele mai importante ale consolidării unui imobil.
Consolidarea, ca și construcția unei case, se începe de la fundație. Constructorii sapă, de cele mai multe ori manual, căci nu este loc pentru excavatoare și alte asemenea mașini uriașe, până la fundație. Apoi, toarnă piloți de beton armat, pe care se va sprijini clădirea.
La consolidarea fundației, oamenii muncesc din greu, cară pământul afară cu roabele și cu gălețile, înfruntă pericolul, dar, din exterior nu se vede mare lucru, explică inginerul Alexandru Catrina, manager de proiect la Compania Municipală de Consolidări.
Abia după consolidarea fundației, specialiștii în consolidări încep să se ridice cu diafragmele interioare și exterioare, cu stâlpii și grinzile de rezistență din beton armat, mai explică specialistul.
Desigur, în paralel, se poate lucra la înlăturarea de pe fațadă a vechii tencuieli, care de obicei este foarte degradată și stă să cadă, și la demontarea elementelor decorative pentru a fi reproduse de către meșterii ipsosari. Dar munca cea mai grea și cea mai importantă are loc la subsolul imobilului, în condiții foarte grele și fără să fie observată din exterior, spune inginerul Alexandru Catrina.
Cât despre consolidarea și restaurarea fațadelor, managerul de proiect de la Consolidări susține că nu este doar o chestiune de estetică, ci și una de siguranță.
Multe dintre aceste clădiri străjuiesc artere foarte circulate, precum Calea Victoriei, Bulevardele Magheru, Regina Elisabeta, Mihail Kogălniceanu etc. Fațadele acestor imobile se află chiar la stradă și, din cauza degradării, bucăți de tencuială, elemente decorative sau chiar balcoane stăteau să se prăbușească peste trecători. De aceea, consolidarea și restaurarea fațadelor a dus la înlăturarea pericolului, explică Alexandru Catrina.
