„În timp ce întreaga lume este preocupată în a găsi soluții la efectele pandemiei, România joacă periculos, fără a avea nicio strategie. De fapt, are o singură strategie. O strategie prin care alegerile parlamentare să fie câștigate de un partid sau altul. Teoretic, este un lucru normal pentru că esența politicii este să deții puterea. Iar, puterea nu se cere, se ia.
Cu toate acestea, partidele politice par să fie la fel de anchilozate ca acum 4 ani, 8 ani sau chiar 12 ani. Cetățenii asistă la o așa-zisă dezbatere electorală – mai mult confruntare – între echipele de comunicare ale politicienilor. Nu între politicieni. Cetățenii primesc mesaje autentice, originale, fără însă a avea vreo legătură cu realitatea lor. A cetățenilor și nu a politicienilor. Între cetățeni și politicieni există un canion. Poate cel mai mare din lume. Nimeni însă nu este îngrijorat. Politicienii continuă cu partitura lor, în timp ce populația este surdă. Iar, din acest tango al groazei nimeni nu va câștiga. Chiar dacă un partid politic sau altul va obține o majoritate clară, evidentă în Parlament, nu va avea susținerea populației. Pare un non sens, nu? Ei bine, nu este. Presupunând că partidul X va obține 60% din participanții la vot, atunci el va avea majoritatea. Însă, dacă la vot participă doar 40%? În realitate, partidul X are doar…24%. Deci, nicidecum o puternică susținere populară. Și, uite-așa apar mișcările sociale, nemulțumirile.
Revenind la campania electorală. Lupta se dă între oamenii din spatele partidelor politice. Între echipele de comunicare. Mesajele atent alese sunt, însă, aruncate în aer de realitate. O realitate pe care fiecare cetățean o percepe, o trăiește la intensități diferite. Însă, o simte pe propria-i piele. Indiferent de programele de guvernare lansate sau de nu știu ce măsuri populiste aruncate pe piață.
Între ceea ce promit partidele și ceea ce trăiesc oamenii este o diferență uriașă. Între ceea ce susțin și fac este la fel o discrepanță revoltătoare. Practic, mai bine de 30 de ani, generații de-a rândul am asistat la o piesă ieftină în care impostura era personajul principal. Iar, cinismul trăsătura principală. Rezultatul se vede azi. Sistemul de sănătate este în colaps. Și, nu din cauza pandemiei. Pandemia doar a ridicat cortina, în spatele ei – al cortinei – aflându-se un rege gol. Un rege care nici măcar nu are decența de a se rușina. Din contră. Crede că este important pentru că, nu, este rege. Pandemia a mai demonstrat cât de șubred este Statul, cât de vulnerabil este sistemul. De la învățământ și până la sănătate, de la social și până la clasa politică. În diverse grade de vulnerabilitate. Însă, așa cum se prezintă, ele nu pot face față.
În tot acest timp, regina imposturii a fost clasa politică. O clasă politică dinozaurizată care nu a găsit înțelepciunea de a se uni pentru depășirea momentului pandemiei. Din contră. O clasă politică ce nu pricepe că locul imposturii nu este în Parlament sau în administrația locală. Parlamentul este un loc care nu trebuie alterat cu impostură. Parlamentul este cel care, prin reprezentanții cetățenilor, are datoria de a genera încredere. O încredere bidirecțională. Către cetățeni, asigurându-i că drepturile le sunt respectate și interesele promovate, dar și către celelalte autorități (justiție, armată, servicii secrete etc.) că au un partener care să le asigure un cadru legal normal, dar, în același timp, și un ochi atent la depășirea atribuțiilor.
Din păcate, actuala clasă politică a transformat Parlamentul într-un…bazar. Un loc în care totul se tranzacționează, totul are un preț. Chiar și viața și moartea propriilor cetățeni. Nu aceasta este normalitatea parlamentară. Normalitatea parlamentară înseamnă ca lucrurile să fie făcute pe bune. Legile să fie elaborate de o manieră care să nu genereze discriminări. Parlamentul, prin activitatea sa, trebuie să fie garantul echilibrului și al încrederii dintre cetățean și autorități. Nicidecum generator de neîncredere și de discriminare.
Ne place sau nu, acesta este tabloul. Oricât de mult s-ar strădui echipele de comunicare să cosmetizeze realitatea, tabloul este sumbru, sistemul gâfâie, clasa politică este măcinată de interese meschine, politicienii au demonstrat și demonstrează impostură și cinism. Avem însă șansa de a alege să alegem. De a ieși din rând și de a ne implica. Aceasta este calea spre un Parlament normal, autentic și o Românie sănătoasă. La trup, dar și la suflet!”
