Războiul gunoaielor între compania de salubrizare și Primăria Sectorului 1?

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Ce se întâmplă, în stradă…

De vreo săptămână și mai bine, în Sectorul 1, pe bulevardele mari și pe străzile secundare, mormanele de gunoi cresc neîncetat. Este vorba despre acele „depozite necontrolate”, cum le numesc cei din domeniul salubrității.

De fapt, în Sectorul 1, există practica de a scoate deșeurile în anumite puncte, deja cunoscute, la colțul blocului, la un stâlp, pentru a fi ridicate de către operatorul de salubritate în afara zilelor de colectare obișnuite.

Chiar dacă zilele de colectare sunt luni, miercuri și vineri, spre exemplu, lumea scoate deșeurile și marți și joi, știind că niște mașini mai mici ale Romprest vor trece și le vor ridica.

În acest moment nu se mai întâmplă această colectare suplimentară. De ce?

Ce spune Primăria…

Din cauza unui soi de război al gunoaielor între Romprest, operatorul de salubritate, care ar fi trimis facturi supraevaluate, susține autoritatea contractantă și Primăria din Banu Manta.

Romprest ar încerca să forțeze, în acest fel mâna Primăriei Sectorului 1 să plătească facturile așa-zis umflate. Practic, operatorul de salubritate ar lăsa gunoiul în stradă pentru a scandaliza cetățenii.

Ce spune Romprest…

Sorin Velicu, directorul Romprest spune că tarifele au crescut cu circa 18,6%, în urma unei hotărâri a Consiliului Local al Sectorului 1 din 1 aprilie 2019. Această creștere de tarife este doar a doua în 12 ani de contract între Primăria din Banu Manta și operatorul de salubritate din Sectorul 1. Precedenta creștere a avut loc cu șapte ani în urmă, în 2012„, a declarat Velicu pentru București FM.

În acest moment, compania de salubrizare susține din împrumuturi bancare serviciul de utilitate publică al salubrizării și deszăpezirii Sectorului 1.

„Există facturi neplătite din iulie și până în prezent. Din cauza acestei stări de lucruri, și Romprest are întârzieri în plățile față de furnizorii proprii, iar, dacă autoritatea contractantă nu își va plăti facturile, continuitatea serviciului de salubrizare și deszăpezire ar putea fi pusă în pericol, în preajma sărbătorilor”, a mai declarat Sorin Velicu.

De ce au crescut tarifele…

Creșterea de tarife din primăvara anului trecut este perfect justificată nu numai prin alinierile salariale pe care operatorul de salubrizare a trebuit să le facă, ci și din cauza extinderii suprafeței și modificărilor calitative ale serviciului prestat.

Astfel, dacă, în 2008, când a fost încheiat contractul între Primăria Sectorului 1 și Romprest, în planul de deszăpezire erau trecute în urgența întâi numai 165 de străzi, astăzi sunt 500.

„Pe multe străzi s-au instituit sensuri unice, sunt mașini parcate pe ambele părți, deci a trebuit să achiziționăm utilaje mai mici, ca să poată intra pe aceste străzi”, explică șeful de la Romprest.

Conform lui Sorin Velicu, și colectarea selectivă a deșeurilor generează costuri suplimentare.

„În Sectorul 1, sunt 30 de mii de gospodării individuale la care facem colectare selectivă din 2017. Facem colectare selectivă și la toate asociațiile de proprietari. Și deșeurile din depozitele necontrolate stradale sunt preselectate. Nu trebuie să uităm că Sectorul 1 și-a îndeplinit an de an ținta de deviere de la depozitare a deșeurilor. Anul trecut am deviat de la depozitare 43% din cantitatea de deșeu municipal colectată”, spune Sorin Velicu.

Romprest a spălat străzile, de la începutul pandemiei și își vrea banii…

De la 31 martie, odată cu izbucnirea pandemiei, operatorul de salubritate a demarat, la cererea autorității contractante, spălarea tuturor străzilor cu detergent.

„Operațiunea s-a desfășurat odată pe saptămână pe toate arterele și zilnic pe cele cu trafic STB. Această prestație suplimentară a generat costuri”, spune Velicu.

Salubrizarea din Sectorul 1 este cea mai ieftină…

„Ținând cont de faptul că suprafața de circa 6,2 milioane de metri pătrați a arterelor stradale ale Sectorului 1 este de cel puțin două ori mai mare decât cea a oricărui alt sector din București, salubrizarea se face la un cost mai redus decât în alte sectoare”, explică Sorin Velicu.

1 COMENTARIU

  1. Luminează,Doamne,municipalitatea să reconfigureze și Strada Iacob Felix și Strada Lebedei unind cele două artere într-o singură linie din Strada Gheorghe Polizu până în Bulevardul Ion Mihalache,
    lărgindu-le la 4 benzi și dotându-le cap-coadă cu trotuare pe care să se poată întâlni pietonii!Nu putem în calitate de pietoni parcurge ca lumea Strada Iacob Felix cap-coadă din cauza mașinilor staționate pe trotuare din cauza liniei de tramvai lipsite de benzi proprii mașinilor.Mai suntem nevoiți și să traversăm Șoseaua Nicolae Titulescu în două-3 etape suportând conflictele de trafic dintre mașini și tramvaie generate de lipsa benzilor proprii mașinilor pe linia de tramvai de pe Strada Iacob Felix.La capitolul ras,modernizat și extins linii de tramvai Strada Iacob Felix e mereu ocolită.De-a lungul istoriei postdecembriste a capitalei tot așa arată Strada Iacob Felix:tronsonul dintre Strada Gheorghe Polizu și Bulevardul Ioan Cuza cu piatră cubică și tronsonul dintre Șoseaua Nicolae Titulescu și Bulevardul Ion Mihalache cu linie de tramvai lipsită de benzi proprii mașinilor.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.