În plină pandemie de COVID-19 declarată, alegerile prezidențiale pe plan extern s-au desfășurat la datele stabilite, fără amânări. Alegerile au fost marcate, chiar în ciuda crizei care a marcat tot globul, de o mobilizare destul de bună a electoratului la vot. Cele mai importante alegeri prezidențiale, care au un rol crucial pentru România, au fost cele din Statele Unite ale Americii și cele din Republica Moldova.
Pe rând, alegerile prezidențiale din Republica Moldova s-au desfășurat în două tururi de scrutin: pe 1 noiembrie 2020 și pe 15 noiembrie 2020. Scrutinul i-a pus față în față, în principal, pe Igor Dodon, care s-a înscris în cursa electorală ca independent, având susţinerea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, și pe Maia Sandu, candidat proeuropean.
În urma primului tur, Maia Sandu a obținut 36,16% din voturi, iar președintele în exercițiu, Igor Dodon, 32,61%. A fost o primă surpriză pentru candidata proeuropeană și cel mai important semnal că turul doi va aduce o mare surpriză. Ceea ce s-a și întâmplat.
Pe 15 noiembrie, Maia Sandu, candidata proeuropeană, a câștigat alegerile prezidențiale cu 57,75% din voturi, în timp ce contracanditatul său, Igor Dodon, a obținut doar 42,25%.
Victoria Maiei Sandu s-a datorat și numărului mare de votanți din Diaspora care au stat chiar și ore întregi la cozi pentru a-și putea exprima dreptul la vot. Astfel, Republica Moldova are acum șansa unui parcurs proeuropean prin programul propus de prima femeie președinte din țară.
Republica Moldova a stat în ultimele săptămâni sub semnul protestelor. Zeci de mii de români de peste Prut au ieșit pe străzile Chișinăului pentru a-și exprima revolta față de proiectul lui Igor Dodon prin care dorea reducerea atribuțiilor noului președinte.
Mai exact, Socialiștii își doreau transferarea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea Președinției, în subordinea Parlamentului. În urma protestelor masive, s-a votat o rezoluție prin care se cere demisia Guvernului moldovean.
Revenind la alegerile prezidențiale din lume de o importanță deosebită pentru România, surprize s-au înregistrat și în Statele Unite ale Americii, unde, pe 3 noiembrie 2020, americanii și-au ales un nou președinte.
Vorbim, așadar, de al 59-lea scrutit prezidențial organizat peste Ocean. Lupta aprigă s-a dat între președintele în exercițiu, Donald Trump, și Joe Biden, cel care a fost vicepreședinte în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Barack Obama. Donald Trump a candidat pentru un al doilea mandat din partea Partidului Republican, iar Joe Biden din partea Partidului Democrat.
Cu un sistem de vot total diferit de cel din Europa, Joe Biden câștigă alegerile cu un total de 306 electori, iar Donald Trump se va bucura de numai 232 de electori. Biden devine astfel al 46-lea președinte al Statelor Unite. Noul președinte ales al SUA, democratul Joe Biden, își va începe oficial mandatul pe 20 ianuarie 2021.
Donald Trump a refuzat să accepte înfrângerea și a facut diverse afirmații conform cărora alegerile ar fi fost fraudate. În ciuda tuturor cererilor în instanță făcute de echipa lui Trump pentru renumărarea voturilor, rezultatul a rămas același: în următorii patru ani ,Joe Biden va fi cel mai puternic președinte al lumii.
După ce a fost înfrânt și de votul americanior, dar și de deciziile judecătorilor, Donald Trump pare că ușor-ușor renunță la scandalul public și chiar a făcut un anunț deloc suprinzător: va candida la următoarele alegeri prezidențiale din 2024.
Autor: Ionuț Grigore
