Anul 2020 a fost marcat, fără echivoc, de pandemia de coronavirus, care a influențat fiecare aspect al vieții sociale, începând de la oamenii simpli și până la complexa scenă a politicii.
În contextul organizării a două tipuri de alegeri esențiale pentru menținerea democrației în România, politicienii nu au ezitat să creeze evenimente majore care să le asigure un loc cât mai important în cercul decizional de la vârful statului.
Bătălia a fost una crâncenă, iar pentru a-și asigura puterea în următorii patru ani, partidele politice, dar și președintele Klaus Iohannis nu au ezistat să lupte cu toate armele pe masă. Suntem acum, așadar, la finalul unui an complet ieșit din tipar, un an care este încă pus sub semnul pandemiei și al controverselor politice.
Cum s-a ajuns însă în acest punct? Care a fost momentul T0 care a determinat schimbările și răsturnările de situație din partidele care ar trebui să ne reprezinte interesele? Cum s-a reconstruit scena politică în criza generată de coronavirus? Putem afla doar dacă facem o retrospectivă detaliată a evenimentelor majore din viața partidelor și a politicienilor.
Criza COVID a generat prima schimbare majoră, chiar în interiorul Guvernului, prin înlocuirea ministrului Sănătății. Lovit din ce în ce mai dur de pandemie, sistemul sanitar a devenit tot mai greu de gestionat, iar ministrul Sănătății de la acea vreme, Victor Costache, alege să demisioneze pe 26 martie. În locul lui este numit cu rapiditate Nelu Tătaru.
Înainte ca țara să intre în una din cele mai negre perioade, politica românească se pregătea pentru două momente cruciale care urmau să determine o reconfigurare a puterii pentru următorii patru ani. Este vorba de alegerile locale și de alegerile parlamentare.
Conform tradiției, alegerile locale erau organizate în luna mai sau iunie, înainte de terminarea mandatelor tuturor aleșilor. Numai că anul acesta a fost marcat de o excepție. Odată cu decretarea în două rânduri a stării de urgență din cauza coronavirusului și impunerea automată a unor restricții dure între 16 martie și 15 mai, partidele politice au ajuns la concluzia că alegerile locale trebuie amânate.
Așadar, pe 6 aprilie, Guvernul a discutat în ședință ordonanța de urgență prin care scrutinul va fi organizat pe o altă dată decât cea analizată inițial. Parlamentul a adoptat pe 8 iulie proiectul prin care alegerile locale se organizează pe 27 septembrie, iar legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
De la acel moment, toate partidele politice au început să facă diverse calcule și negocieri la sânge pentru a putea câștiga puterea în teritoriu. Partidul care în 2016 câștigase alegerile locale, PSD, avea însă probleme chiar la vârf. Social-democrații aveau nevoie de un președinte de partid ales prin vot la Congres.
Marcel Ciolacu era lider interimar încă din 27 noiembrie, când Viorica Dăncilă își dăduse demisia după eșecul de la prezidențiale. Astfel, strâmtorați de restricțiile impuse de pandemie, PSD organizează primul video-congres din istorie, în urma căruia Marcel Ciolacu este votat președinte de partid.
Pe 27 septembrie, cu mii de cazuri COVID pe zi și controverse pe toate planurile privind riscul de infectare la care ar putea fi supuși românii la urne, au loc alegerile locale. La finalul unui scrutin cu prezență mai scăzută decât în anii anteriori, primele două partide fruntașe anunță aproape simultan că sunt învingătoare.
Realitatea dată de statistici face însă lumină după numărarea votului. Majoritatea consiliilor locale, consiliilor județene și a președinților de consilii județene au fost câștigate de PNL cu peste 30%. Situația a fost identică și în cazul numărului de primari din partea liberalilor declarați învingători prin puterea votului. PSD a fost câștigător doar la Consiliul General al Primăriei București.
Lupta pentru cea mai mare primărie a țării, Primăria Generală a Capitalei, a fost câștigată de Nicușor Dan, susținut de PNL și Alianța USR-PLUS. Nu au lipsit nici scandalurile de fraudare a alegerilor.
La primăria Sectorului 1, PSD a acuzat că voturile le-au fost furate, iar Daniel Tudorache ar fi fost cel care ar fi câștigat de fapt un nou mandat. Tribunalul București a respins însă toate cele 125 de contestații făcute după alegerile locale și a dat o hotărâre definitivă: Clotilde Armand este câștigătoarea scrutinului și va fi primarul Sectorului 1 pentru următorii patru ani.
Cea mai acerbă bătălie pentru putere avea însă să înceapă după alegerile locale. Asta pentru că mandatul parlamentarilor urmează să expire pe 20 decembrie, iar noi reprezentanți ai poporului trebuia să fie aleși pentru formarea următorului legislativ. Legislativ care, prin atribuțiile sale, instalează un nou Guvern, sprijinit de o majoritate solidă.
Negocierile dure care au avut loc între partide au determinat schimbări radicale pe scena politică. Astfel, după ce Pro România și ALDE au înregistrat scoruri mici la locale, cele două partide au fuzionat sub conducerea lui Victor Ponta, într-un congres comun care a avut loc pe 8 noiembrie.
După zeci de recorduri negative în raportările COVID și o criză din ce în ce mai adâncită în sistemul sanitar, alegerile parlamentare au avut loc pe 6 decembrie. Decizia Guvernului și a președintelui Iohannis de a organiza scrutinul în cel mai greu moment al pandemiei a fost aspru criticată de partidele adverse ale liberalilor.
Cu toate acestea, românii au fost chemați să își exprime preferințele politice prin vot. Deși pe liste sunt înregistrați aproape 19 milioane de alegători, prezența la urne a fost cea mai scăzută din ultimele trei cicluri electorale.
Puțin peste 33% din români au pus ștampila pe buletinele de vot, iar partidul preferat de votanți a fost PSD. Cu aproape 4 procente sub partidul câștigător, PNL înregistrează primul eșec la urne din ultimele patru tipuri de alegeri organizate. Premierul Ludovic Orban și-a anunțat demisia la 24 de ore de la alegeri, iar în locul lui a fost numit interimar ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Președintele României a decis, ieri, să îl desemneze pe Florin Cîțu pe poziția de premier al României și implicit să formeze noul Guvern. Astfel, astăzi este posibil să fie învestit noul Guvern prin votul plenului reunit al Parlamentului.
Autor: Ionuț Grigore
