Iskander este numele persan al lui Alexandru Macedon, iar Louis Couperus ne prezintă o poveste romanțată a acestui rege legendar, un roman în care detaliile istorice cunoscute sunt completate de elemente stilistice care nu au neapărat o legătură cu faptele așa cum au fost… sau se presupune că au fost.
“Iskander” este una dintre cărțile care mi-a confirmat părerea că Macedon a fost unul dintre puținii mari cuceritori ai lumii pe care soldații săi chiar îl iubeau și îl respectau și acestea erau motivele pentru care mergeau înainte. Teama de pedeapsă a fost probabil rațiunea pentru care luptau mongolii lui Timur Lenk sau cei ai lui Ginghis Han, perșii lui Darius, zulușii lui Chaka sau armatele lui Hitler la sfârșitul unui război care a pustiit lumea. Întotdeauna i-am apreciat pe liderii militari care s-au bucurat de considerație și respect în rândul trupelor, iar Alexandru cel Mare a fost unul dintre aceștia.
Din păcate, după anii ’90, traducerile după lucrările lui Couperus nu au mai apărut, la fel cum a dispărut treptat și generația de profesori care recomandau acest roman studenților de la istorie sau jurnalism. “Iskander” se mai găsește însă prin câteva anticariate, și dacă reușiți să vă procurați un exemplar și să-l mai și citiți, sunt sigur că nu veți regreta călătoria în timp pe care ne-a oferit-o acest scriitor olandez.
