Cu exact o săptămână în urmă, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunța că Primăria Capitalei a depus la Ministerul Fondurilor Europene nu mai puțin de 50 proiecte în valoare de 7 miliarde de euro pentru finanțare prin Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR).
Pentru aceste proiecte nu există, însă, studii de fezabilitate, preciza edilul șef.
Studiile de fezabilitate ar urma să fie eleborate anul acesta, iar primii bani din PNRR ar urma să fie trași la finele anului viitor, conform lui Nicușor Dan.
Este vorba despre domenii cheie precum mobilitatea, protecția mediului, sănătatea, termoficarea, educația și protecția socială.
Un miliard de euro însumează doar proiectele propuse spre finanțare în domeniul termoficării, iar alte 900 de milioane valorează proiectele de mediu depuse, conform edilului șef al Capitalei.
În context, este relevant faptul că întreaga sumă alocată României pentru PNRR se ridică la 30 de miliarde de euro.
Însă consilierul Municipal Rareș Hopincă spune că regulamentele europene prevăd termene foarte stricte atât în ceea ce privește alocarea integrală a finanțărilor, cât și termene la fel de stricte pentru implementarea proiectelor.
„Pentru a discuta oportunitatea acestor proiecte, ele ar trebui să existe. Despre proiectele despre care s-a făcut vorbire în spațiul public, nu am ce să spun, fiindcă ele nu există. În momentul în care Uniunea Europeană, printr-un regulament foarte clar, Regulamentul UE 2021/241, cere proiecte clare, la un stadiu de maturitate avansat, care să poată primi alocări financiare de 100% până la 31 decembrie 2023 și care să poată fi implementate în integralitate până la 31 august 2026, nu se poate să vii cu o serie de fantasmagorii, să le bugetezi din pix și să spui: astea sunt proiectele noastre. E o abordare total neserioasă”, a declarat Hopincă.
Consilierul Municipal este de părere că primarul Nicușor Dan ar fi trebuit să aleagă pentru a le propune spre finanțare prin PNRR proiecte ajunse la stadiul de maturitate, care au deja elaborate documentațiile tehnice.
Metroul de suprafață, modernizarea și extinderea liniilor de tramvai și electrificarea transportului public…
În ceea ce privește mobilitatea, au fost depuse proiecte privind metroul de suprafață, modernizarea și extinderea liniilor de tramvai, electrificarea transportului public atât prin achiziția de tramvaie, cât și prin transformarea autobuzelor Mercedes în troleibuze cu autonomie, declara primarul Capitalei, acum o săptămână.
De asemenea, a fost propus un proiect pe care Nicușor Dan l-a calificat drept „consistent” privind amenajarea de piste pentru bicicliști, în zona metropolitană.
În cadrul proiectelor privind mobilitatea, metroul de suprafață va juca un rol esențial, în concepția primarului general al Capitalei.
Însă consilierul Municipal Rareș Hopincă spune că proiectul metroului de suprafață ar fi irealizabil, pentru că, în momentul de față, acest proiect nu ar exista și ar putea fi realizat numai într-un termen de 7 până la 12 ani.
„Domnul primar Nicușor Dan a declarat public că a solicitat fonduri pentru metroul de suprafață. Acest proiect, în momentul de față, nu există. Trebuie analizat, poate este o idee bună, poate nu este o idee bună. Trebuie o consultare publică. Trebuie un studiu de prefezabilitate, trebuie să vedem care va fi amplasamentul pe unde ar putea trece acest metrou de suprafață.
Vorbim despre niște zeci de hectare de teren care ar trebui dedicate unui astfel de proiect. (…) Asta înseamnă că sunt necesare exproprieri, extrem de costisitoare și de foarte lungă durată, în general, fiindcă avem experiența unor proiecte similare din trecut. După aceea, trebuie făcut studiul de fezabilitate, cu o licitație prealabilă, trebuie făcut proiectul tehnic, cu o licitație prealabilă, și trebuie făcută licitația pentru execuția lucrărilor.
Toate aceste termene cumulate ne duc la un interval optimist de vreo 7 ani și unul pesimist de 10-12 ani. Cum putem noi solicită 100% din fonduri pentru acest proiect până în 2023? Și cum putem termina un astfel de proiect în 5 ani, când este clar că nici situația juridică a terenurilor nu poate fi reglementată până atunci”, întreabă Rareș Hopincă.
Proiecte de 1 miliard de euro pentru termoficare…
Proiectele privind termoficarea propuse spre finanțare din PNRR însumează 1 miliard de euro. Ele se referă atât la modernizarea rețelei primare și secundare de termoficare, cât și la digitalizarea sistemului de termoficare, incluzând rețeaua de transport și distribuție a energiei termice, dar și contorizarea inteligentă la beneficiari.
Consilierul municipal Rareș Hopincă crede, însă, că și aici există probleme privind dubla finanțare și maturitatea proiectelor.
„Și proiectele de termoficare au următoarea problemă. Există alocări financiare pe exercițiul bugetar 2014-2020 și pe exercițiul bugetar 2021-2027 prin Programele operaționale (POR), prin celebrele fonduri europene. Pentru a solicita fonduri suplimentare prin PNRR, trebuie întrunite cumulativ două condiții.
Condiția numărul unu este să nu existe o dublă finanțare, altfel proiectul cade din start. Condiția numărul doi este ca proiectul să fie matur, să existe studii de fezabilitate, să nu existe probleme juridice cu privire la amplasamente și să poată fi executate lucrările în termenele prevăzute de Regulamentul UE 2021/241”, spune consilierul Municipal Rareș Hopincă.
Proiecte de 900 milioane de euro pentru protecția mediului…
Se dorește finanțarea, prin PNRR, a unor proiecte pentru protecția mediului ce ajung la 900 de milioane de euro. Proiectul „Plămâni Verzi pentru București” se află printre acestea.
Prin proietul „Plămâni Verzi pentru București” se dorește amenajarea de spații verzi prevăzute ca atare prin PUG, dar care nu sunt amenajate, și plantări de arbori.
În cadrul proiectelor de mediu ar urma să fie amenajate și zone precum Delta Văcărești, Lacul Morii sau salba de lacuri din nordul Bucureștiului.
O altă direcție, în cadrul proiectelor de mediu, este aceea a gestionării deșeurilor. De asemenea, a fost propus pentru finanțare proiectul „Registrul spațiilor verzi”.
Extinderea și digitalizarea spitalelor…
Au fost propuse și proiecte în domeniul sănătății. Acestea vizează extinderea, prin construirea de noi corpuri, a spitalelor existente, investițiile necesare pentru obținerea autorizației de siguranță la incendiu și digitalizarea rețelei de spitale din subordinea Municipalității.
Construcția de creșe și locuințe sociale…
În domeniul social, au fost propuse spre finanțare prin PNRR construcția de creșe, de locuințe sociale și dezvoltarea unei rețele de servicii sociale pentru victimele violenței domestice.
Cât privește domeniul consolidării, proiectele depuse de către Primăria Capitalei pentru finanțare vizează numai clădiri publice emblematice pentru București.
Consolidarea imobilelor proprietate privată ar urma să se facă pe socoteala proprietarilor, care ar trebui să plătească costurile prin împrumuturi pe 25 de ani, garantate de către stat, în opinia primarului general al Capitalei.
Consilierul Municipal Rareș Hopincă spune că, în acest fel, consolidarea clădirilor cu risc seismic este, din nou oprită, după ce cu greu fusese demarată în mandatul trecut.
