Se poate realiza centura feroviară a Capitalei?

Articol de Mircea Apostolescu, 20 martie 2021, 16:31

Nicușor Dan vrea să repună în funcțiune centura feroviară a Bucureștiului…

Ieri, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunța, pe pagina sa de socializare, ca de multe ori, de altfel: „Cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei”, respectiv trenul metropolitan. Conform edilului șef, acesta „va avea o contribuție importantă la rezolvarea chestiunii traficului în București”.

„Pentru realizarea trenului metropolitan pe infrastructura existentă a CFR, am propus finanțarea prin PNRR a 9 proiecte complementare, 8 dintre ele dedicate modernizării celor 8 linii de cale ferată și unul dedicat achiziției de trenuri”, mai scrie Nicușor Dan .

Conform primarului Capitalei, lucrările de modernizare a căilor ferate ar urma să includă reparații capitale ale șinelor, reabilitarea stațiilor existente și construirea de noi stații, modernizarea trecerilor la nivel, pasaje rutiere, electrificarea liniilor, iar, în privința, mijloacelor de transport achiziția a 50 de trenuri electrice.

„Vom avea în final 8 tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei: Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (primul tronson), Gara de Nord / Basarab – Gara de Vest – Progresul (al doilea tronson), Gara de Vest – Stația Vasile Milea (al treilea tronson), Gara de Nord – Chitila – Scroviștea (al patrulea tronson), Gara Obor – Brănești – Islaz (al cincilea tronson), Gara de Nord – Chiajna – Grădinari (al șaselea tronson), Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea (al șaptelea tronson) și Gara de Nord – Săbăreni (al optulea tronson)”, declară Nicușor Dan .

Valoarea totală a acestor 9 proiecte ar fi de circa 530 de milioane de euro, iar în realizarea trenului metropolitan Primăria Capitalei ar urma să colaboreze cu Ministerul Transporturilor, cu Consiliul Județean Ilfov și cu primăriile mai multor localități învecinate Capitalei.

„E o investiție de mare anvergură, care va avea un impact pozitiv atât asupra mobilității în București și Ilfov, cât și asupra calității mediului”, mai spune Nicușor Dan, în postarea sa.

Care este realitatea de pe teren?

Desigur, repunerea în funcțiune a centurii feroviare a Capitalei poate părea o idee bună. Pe pagina de socializare a primarului general al Capitalei Nicușor Dan au fost postate și niște desene foarte frumoase.
Însă, se poate realiza și ar fi utilă, cu adevărat, această centură feroviară?

Pentru a găsi un răspuns cu privire la utilitatea investiției, trebuie să ne amintim că această Centură feroviară a fost concepută, într-o altă epocă, în scopul de a asigura aprovizionarea cu materii prime a marilor întreprinderi din București, care astăzi nu mai există. Ea are o formă circulară și penetrații către locațiile fostelor fabrici comuniste.

Pentru a fi utilă ca mijloc de transport de călători, pentru a contribui la mobilitatea forței de muncă, la diminuarea traficului și a poluării generate de către acesta, rețeaua feroviară ar trebui să aibă o structură radială, asigurând legătura între localități din vecinătatea mai apropiată și mai îndepărtată a Bucureștiului, pe o rază de circa 100 de kilometri, și terminale intermodale din oraș.

Și, pentru a rămâne ancorați în realitate, trebuie să menționăm că trenul care face legătura între Gară de Nord și Aeroportul Otopeni circulă în mare măsură gol.

Care este realitatea din teren?

Dacă linia ar putea fi relativ ușor refăcută între Jilava și intersecția Strada Veseliei cu Șoseaua Progresului, nu la fel stau lucrurile și pe această din urmă arteră. Aici mai există porțiuni dintr-o linie cu un singur fir, care, așa cum spuneam, a fost concepută pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime a fostei întreprinderi „Vulcan”. Astăzi, fabrica nu mai există. Pe locul ei, s-a dezvoltat Mall Vulcan. Aici, în dreptul centrului comercial, calea ferată a fost scoasă și fostul ei amplasament acoperit.

Realitatea juridică…

Infrastructura feroviară se află în proprietatea Ministerului Transporturilor care o administrează prin CFR Infrastructură.
Deci, dacă se pune problema reabilitării și refuncționalizării centurii feroviare a Capitalei, proiectele, chiar și finanțate din Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) trebuie inițiate de către proprietarul acestei infrastructuri.
Altfel, ar fi ca și cum Primăria Capitalei ar iniția și depune proiecte pentru modernizarea și extinderea rețelei de metrou, pe care nu o are în proprietate.