București FM îți prezintă cel mai frumos defileu din Europa: Clisura Dunării
Articol de , 5 august 2014, 21:06 / actualizat: 6 august 2014, 13:12
Călătoria prin Banatul de Munte nu este împlinită fără a vizita pe uscat sau pe apă Clisura Dunării, cel mai spectaculos defileu al fluviului.
Dacă ar fi să căutăm un al doilea atribut al Clisurii după frumuseţe, acesta ar fi diversitatea, de la cea geografică şi geologică la cea istorică, etnică, religioasă şi culturală. Poate aşa vom stârni curiozitatea turistului de a vedea călătorind la pas, pe bicicletă, ori de pe puntea vaporului de agrement, o serie de puncte de interes, a căror origini se pierd în negura timpului.
Născută în Munții Pădurea Neagră, Dunărea numită şi ”Amazonul Europei” străbate zece țări și patru capitale.
Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei, după Volga. Importanţa Dunării este deosebită. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navală de transport legând statele riverane.
Dar oricât ar fi de frumos traseul celor aproape 3.000 de km prin Europa, nimic nu se compară cu imaginea de vis făurită de natură între Baziaș – punctul de intrare în țară și lacul de acumulare de la Porțile de Fier: Clisura Dunării.
Cazanele Mari şi Mici ale Dunării se întind pe aproape 9 km şi sunt despărţite doar de Golful Dubova, loc unde Dunărea fierbe la propriu, senzaţie ce poate fi trăită doar în mijlocul fluviului. Aici, apa este forţată să treacă printre munţi.
Lăţimea Dunării se îngustează până la 180-250 de metri, iar adâncimea atinge 100 de metri. Curenţii extrem de puternici din adâncuri și crevasele de pe fundul apei, dau la suprafață aparența unui adevărat cazan în clocot.
Zona este declarată monument unic al naturii în Europa.
Tumultul apelor la Cazane este vegheat cu ochi reci de piatră de regele dac Decebal. În Golful Mraconia se ridică semeață cea mai înaltă sculptură în stâncă din Europa, 40 de metri – Chipul lui Decebal.
Alături se găseşte Tabula Traiana – mărturie a drumurilor romane construite în timpul împăraţilor Tiberius, Domiţian şi Traian.
Acestea nu sunt singurele obiective care pot fi văzute în clisura Dunării. Să nu uităm de urmele castrului roman de la Mudava, stânca Babacaia cu legendele ţesute în jurul ei, ieşind semeaţă din apă şi încurcând navigatorii neatenţi, muzeul sătesc de la Gornea, satul lacustru de la Berzasca, cetatea Tricule de la Sviniţa, cetatea Drencova, cetatea Ladislau ori cea de la Golubac de pe malul vecin.
Şi călătoria poate continua în micro-delta Balta Nerei, Ostrovul din zona oraşului Moldova Nouă, râpa cu lăstuni de la Pojejena, rezervaţia botanică Valea Mare cu specii floristice mediteraneene şi submediteraneene unice, peştera Gaura cu Muscă, peştera Gaura Ghindiei cu fragmente de artă rupestră – din paleolitic şi neolitic, peştera Ponicova şi peştera Veterani despre care se spune că a fost sactuarul lui Zamolxe.
Sunt frumuseți pe care nu le găsești niciunde în Europa, cu oameni primitori, gata oricând să-ți spună legenda stâncii Babacaia, ori povestea țesută în timp despre Gaura cu Muscă, o peșteră care a furat în istorie, oameni și animale.
Aici găsești tradiția nealterată a bunilor și străbunilor noștri. Aici poți gusta un caș făcut proaspăt la stâna din vârful muntelui sau smântâna pemilor din satele cehești, te poți răcori cu un vin sârbesc de Belobreșca, ori te poți bucura de o dulceață de smochine.
Sunt atât de multe motive de a vedea pe viu Clisura Dunării, de la Baziaş şi până la barajul de la Porţile de Fier, să vezi locul în care fluviul a trecut în adâncuri, un alt loc mirific din zonă, insula Ada – Kaleh, o mică atlantidă a Banatului Montan, un amestec al farmecului parfumat al orientului, cu încruntarea zidurilor în formă de stea a fortăreţei, ori ultimele sate ale etnicilor cehi din România.
Niciunde în lume nu se găsesc atât de multe locuri ce merită vizitate, concentrate într-un areal de vis. Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Clisura Dunării.
Clisura Dunării este mărginită de DN 57. Aici se poate ajunge din două direcţii, fie pe ruta Reşiţa – Oraviţa – Moldova Nouă, fie din Orşova. Varianta a doua oferă la rândul ei două posibilităţi de deplasare: autoturimul sau vaporul.
