Ender este un model pentru toți puștii din lume, pentru că oricare dintre ei poate fi Ender, măcar și o dată în viață. Dacă te apuci să îi intrebi cine vor să fie când se fac mari, sunt sigur că n-o să spună Ender, o să spună că vor să fie Superman, Batman, Spiderman, Iron Man, genul ăsta de eroi. Doar că n-au cum să fie, este extrem de improbabil. Ca să ajungă Batman sau Iron Man, ar trebui în primul rând ca părinții lor să fie putrezi de bogați, ca să poată să le cumpere permanent toate dispozitivele acelea miraculoase, motoare, costume, mașini, și tot ce mai aveau ei pe acolo. Majoritatea copiilor de pe planeta noastră nu au un astfel de avantaj.
Superman iese și el din discuție, pentru că n-a făcut nimic deosebit în afară de faptul că s-a născut pe planeta Kripton, doar că părinții lui, incredibil de bogați și ei, i-au asigurat accesul la o navă spațială încă de când avea o lună sau două, ca să poată să o șteargă din calea pericolului cu viteză cosmică, altfel exploda și el împreună cu restul planetei și nimeni n-ar mai fi aflat povestea lui. Eu nu am mai auzit și de alte persoane care să aibă un așa avantaj față de ceilalți încă de la naștere.
Iar pe cel de-al patrulea l-a mușcat randomly un păianjen, și uite așa s-a trezit peste noapte Spiderman. Practic l-a lovit pur și simplu norocul, la fel cum a pățit și Superman. Dacă păianjenul mușca pe altcineva, atunci ăla ar fi fost Spiderman și nu ăsta.
Pentru copiii normali, copiii de oriunde, eroii specificați anterior sunt doar povești, ființe la propriu desenate și colorate pe hârtie, ale căror realizări nu pot fi vreodată egalate. Pentru ei, Ender este adevăratul erou, modelul pe care chiar îl pot urma, iar băiatul din cartea lui Orson Scott Card este de fapt întruchiparea oricărui copil, pentru că el reprezintă suma tuturor momentelor de cumpănă sau de geniu pe care un copil le poate avea.
Și mai e un lucru pentru care acest personaj și această carte au fost atât de apreciate. Ender face parte dintr-o gașcă de alți puști, iar aceștia îl urmează oriunde, pentru că îi respectă talentul, mintea și personalitatea de lider.
Pe Spiderman, Iron Man, Superman sau Batman nu îi urmează nimeni, nu pentru că nu îi respectă sau nu le recunosc calitățile, ci pentru că nu fac parte din echipele umane. Eroi solitari sau constituiți doar în grupuri de eroi, ei nu au treabă cu oamenii obișnuiți, ba chiar dau aproape de fiecare dată impresia că aceștia mai mult îi încurcă în activitățile lor. La polul opus, Ender se bazează pe echipă și știe că nu poate face nimic fără ea, la fel de bine cum știe că fiecare gașcă nebună are nevoie de un lider și de o direcție. Ender poate deveni aceste lucruri, și o va face, iar asta i se poate întâmpla oricărui copil din lume.
