Invitat în emisiunea „În Comunitate”, a fost Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Pandemia COVID-19 a forțat companiile să ofere facilități privind munca la distanță cu normă întreagă. Acest lucru a deschis noi oportunități pentru cei care aspiră la stilul de viață al unui nomad digital, adică un angajat care poate lucra de oriunde.
Mai multe țări europene au lansat, în acest context, vize digitale nomade pentru a primi lucrători străini care muncesc de la distanță. Avem și noi un proiect de lege care să atragă nomazii digitali din IT să lucreze în țara noastră. Facilitățile fiscale existente, internetul rapid și chiriile mici sunt câteva din beneficiile pe care le scot la înaintare.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, este un sustinator.
„Sunt compatrioți de-ai noștri care aleg să lucreze în alte țări, oameni care pot lucra de la distanță, orice activitate care poate fi desfășurată remote poate intra în această categorie. Sunt țări care fac asta de ceva timp. Se referă la cei din afara spațiului comunitar.
Beneficiile pentru România sunt multiple: oameni care vin și lucrează aici, descoperă România și descoperă că le place și scriu despre România. Devin ambasadori pentru noi și își cheltuie o parte din resursele pentru noi.”
Cum funcționează o viză pentru nomazi digitali? Fiecare țară care eliberează vize pentru nomazi digitali are propriile politici și reglementări.
„Oamenii ăștia vor trebui să stea 2 ani în România. Sunt niște documente care se cer și acum pentru permisul de muncă. Modificările legislative îi vor recunoaște ca o categorie distinctă; cazier, dovadă a unui loc de muncă…actele se depun online”.
„Nomadul digital” este un concept care se aplică deja.
„Argentina se așteaptă la peste 100 de mii de nomazi digitali. Știm că în Estonia sunt în jur de 20 de mii.”
Planul național de reziliență este acum pe buzele tuturor. Primim bani să facem treabă, iar digitalizarea va scăpa România de multe hibe care o apasă de mulți ani.
„Suntem în discuții cu Comisia; unele au primit aviz favorabil, altele au fost respinse; buclele locale, astea leagă instituțiile locale și trebuie construite, plus că pot fi finanțate din alte programe. Din PNNR finanțăm infrastructura, partea de securitate cibernetică, educația digitală și partea de competitivitate, ideile de start-up pe tehnologii ale viitorului. Însă am avut un feedback bun”.
Și pentru că erau aduși în discuție pașii făcuți înapoi sau, de fapt, pașii bătuți pe loc, birocrația și teancurile de acte trebuie să dispară.
„Vom începe să scăpăm de hârtii și dosar cu șină în 2023 pentru că trebuie planificat totul foarte bine. Implementarea va fi în 2026; atunci România va fi aerisită digital.”
Vor fi schimbări majore în ceea ce privește cărțile de identitate. Din august va fi obligatoriu ca toată lumea să aibă buletin de la 12 ani, iar noul act va arăta ca un card bancar și va include un cip.
Părerile sunt împărțite dar pare a fi, și acesta, un pas înainte, iar ministrul crede că „oamenii și le doresc cât mai repede. Este un proiect al MAI; nu există motive să nu se întâmple pe 2 august.”
Cu un calculator în față, fără mii de foi și ștampile trebuie să meargă înainte și Poșta Română. Un gigant care trebuie reformat în pas cu noile tehnologii.
„Noi ne gândim la o reformă a serviciiilor poștale în ansamblu. Trebuie să ne gândim, din vreme, ce se va întâmpla când jumătate dintre pensionari vor folosi cardul. Și va trebui să pregătim saltul pe o altă curbă. Pot fi asistenți comunitari sau mici instructori pentru a obișnui oamenii să folosească sistemul electronic.”
Ultima perioadă ne-a demonstrat că pixul, hârtia și lucrul de la birou pot deveni istorie. Meseriile viitorului se vor putea face pe malul mării sau în vârf de munte, iar cei care o vor face din plin vor fi cei care, acum, au descopirit ce înseamnă adevărata digitalizare.
„Pe tot teritoriul țării să fie conectivitate bună, însă să vedem ce tip de educație digitală le dăm copiilor. Iar eu susțin introducerea orelor de informatică în școală, pentru că fac parte din educația pentru meseriile viitorului. Avem un lanț valoric și trebuie hrănit și îngrijit pe tot parcursul lui, începând de la școala primară. Ministerul Educației are o misiune complexă pentru a pregăti țara pentru următorii 20 de ani.”
Avem capete luminate în IT în toată lumea. Avem copii buni aici și, poate, autorități care se zbat să le dea un drum lin. Avem, însă, și eșecuri mai mici sau mai mari. Unul dintre ele: laserul de la Măgurele.
Comisia Europeană a luat decizia de a înființa Extreme Light Infrastructure ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România. Decizia de a aproba cererea vine după ani de negocieri intense.
„E un eșec administrativ și nu putem nega asta. Proiecte nepredate la timp…Din punct de vedere tehnologic lucrurile merg înainte. Există un termen de livrare a proiectului până în 2023. Și avem încredere că va fi livrat la timp. Așadar, tehnologic ne încadrăm. S-a pierdut încrederea, iar refacerea ei nu e ușoară. S-a pierdut încrederea diplomatică și încercăm închiderea amiabilă a litigiilor. Partea de laser este funcțională, însă proiectul are 3 lasere diferite. Fiecare are specificitatea lui.”
Până atunci învățăm să lucrăm de acasă; oriunde ar fi această casă. Cu încredere câștigată!
