Cât te vulnerabil te simți în fața dezinformării și manipulării?
Mai mult decât atât, cât de vulnerabil te simți în raport cu alți oameni?
Chiar dacă nu pot să îți citesc gândurile, sunt șanse destul de mari să te simți mai puțin vulnerabil decât majoritatea oamenilor și, în general, să consideri că nu ești genul de persoană care să se lase păcălită de ”toate prostiile”, spune Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online!
Este adevărat că, pe măsură ce conștientizăm efectele știrilor false și pe măsură ce aflăm mai multe despre mecanismele dezinformării, suntem mai pregătiți să îi facem față.
Cu toate acestea, intervine și o falsă siguranță de natură psihologică: efectul celei de-a treia persoane.
Teoria efectului celei de-a treia persoane, formulată în 1983, pornește de la următoarea ipoteză: persoanele care sunt expuse la mesaje persuasive în mass media cred că aceste mesaje au un impact mai mare asupra celorlalți (adică „a treia persoană”) decât asupra lor.
Efectul se întâlnește mai ales în cazul influențelor negative ale media, cum ar fi: dependența de pornografie, expunerea la conținut de tip violent, vulnerabilitatea în fața dezinformării.
În situații de acest tip, oamenii vor considera două lucruri:
1. că ei sunt mult mai puțin afectați decât ceilalți
2. că ceilalți are trebui ”protejați” mai bine, prin restricționarea conținutului dăunător.
De ce se produce acest efect?
Motivele au legătură cu psihologia noastră, în special cu dorința ne a ne menține stima de sine la un nivel ridicat.
Dorim să ne simțim mai buni decât majoritatea și, implicit, mai puțin afectați de consecințele negative ale consumului media.
O altă explicație se referă la percepția distorsionată a expunerii la media – considerăm că ceilalți urmăresc conținutul dăunător mult mai des decât noi și resimt mai tare efectele.
Există două tipuri de pericole legate de instalarea efectului celei de-a treia persoane în legătură cu fake news.
Primul este că ne poate da o falsă impresie de invincibilitate în raport cu fenomenul și ne poate scădea vigilența.
Persoanele care se consideră sofisticate în gândire tind să nege existența unor efecte negative asupra lor.
Al doilea pericol se referă la modalitățile de protejare a celorlalți de fake news.
Persoanele care îi văd pe ceilalți ca fiind foarte naivi, foarte creduli în raport cu dezinformarea pot susține acțiuni ”în forță”, cum ar fi cenzura, în loc să urmeze o abordare complexă, bazată pe reglementarea ecosistemului media digital și educarea populației prin acțiuni de conștientizare.
În concluzie, rămâi vigilent, este suficient să nu fii familiarizat cu detaliile unui subiect, pentru a deveni victima fake news.
Alege sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile,
pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
