15-20 de minute sau chiar o jumătate de oră în stația de autobuz, tramvai sau troleibuz…
Cei care mergem zilnic cu transportul public am constatat pe propria piele că, de la începutul anului încoace, mijloacele de transport în comun, în special autobuzele, vin tot mai greu. Deseori, stăm 15-20 de minute în stații, chiar și câte o jumătate de oră, la orele de vârf.
În aceste condiții, când în sfârșit vine autobuzul mult așteptat, toată lumea se înghesuie să se urce, fiindcă nimeni nu dorește să mai aștepte încă 20 de minute, timp în care stația se va umple iarăși și va fi la fel de înghesuială.
Bineînțeles că nici vorbă nu mai poate fi de respectarea distanțării, ca măsură de prevenire a răspândirii Covid-19. Iar îndemnul de a evita aglomerarea mijlocului de transport, care se aude periodic în difuzoarele autobuzului, pare mai degrabă o zeflemea, o ironie la adresa călătorilor înghesuiți și transpirați care respiră cu greu unii lângă ceilalți.
Mai puțini bani de la Primărie, mai puține autobuze pe stradă…
Ce se întâmplă? De ce vin atât de greu autobuzele, tramvaiele și troleibuzele?
Reducerea de către Primăria Capitalei a alocării bugetare pentru transportul public cu 300 de milioane de lei înseamnă reducerea activității.
Astfel, față de cele 1575 de mijloace de transport – 1100 de autobuze, 280 de tramvaie și 180 de troleibuze, pe care Societatea de Transport București le scotea în traseu zilnic, la 1 ianuarie 2021, până acum au fost reduse nu mai puțin de 200, dintre care 150 de autobuze, a explicat pentru București FM Vasile Petrariu, liderul Sindicatului Transportatorilor București.
Așadar este foarte clar că, odată ce au dispărut din traseu peste 12% dintre mijloacele de transport, timpii de așteptare în stații au crescut.
Cifrele furnizate de către liderul sindicaliștilor de la STB explică și de ce problemele cele mai mari sunt pe liniile de autobuz. Deoarece, la autobuze, reducerea este mai mare decât cea pe total vehicule, ajungând la peste 13,6%.
Nu că tramvaiele liniilor 24 sau 45, bunăoară, ar veni mai des…
La toamnă, va fi și mai rău…
Din păcate, Vasile Petrariu spune că, până în toamnă, se așteaptă să mai fie scoase din circulație alte 150 de mijloace de transport.
Asta pentru că noul contract de delegare a serviciului public de transport – scos în dezbatere publică de către Primăria Capitalei, prevede o reducere drastică a prestației, de la 110 milioane la doar 91 milioane de kilometri pe an.
„Preconizăm că, în perioada următoare, se vor reduce încă cel puțin 150 de vehicule, deoarece în contractul de delegare (… a serviciului public de transport, care a fost pus în dezbatere publică de către Primăria Capitalei n.r.) prestația este redusă de la 110 milioane la 91 de milioane de kilometri. În toamnă, vom avea cel puțin 150 de vehicule mai puțin decât acum”, a declarat liderul sindical de la STB.
Mai mult decât atât, din cauza subfinanțării STB, parcul circulant se va reduce tot mai mult și din motive tehnice.
„Parcul în circulație va fi menținut cu piese și subansamble din parcul rece, cum spunem noi, adică de la mijloace de transport trase pe dreapta. La un moment dat, se va ajunge la situația în care să nu mai ai de unde să iei. Și, atunci, se va reduce și din punct de vedere tehnic parcul, nu numai programat, așa cum au făcut cei de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport (ADIT) București-Ilfov, care au decis, din punctul nostru de vedere în mod aleatoriu, reducerea parcului de vehicule pe anumite linii”, atrage atenția liderul sindicaliștilor de la STB.
Circa 1500 de salariați STB își vor pierde locurile de muncă…
Aceste reduceri de activitate creează și probleme sociale. Astfel, circa 1500 de salariați ai STB riscă să rămână fără locuri de muncă, deoarece ieșirea în traseu a unui mijloc de transport presupune activitatea a trei conducători precum și a altor 2 sau 3 salariați de la întreținere, curățenie etc.
Problemele sociale ar putea fi agravate de măsurile de reducere a veniturilor salariale preconizate de către conducerea companiei bucureștene de transport. Astfel, salariații ar putea pierde circa 15% din venituri prin anularea a două creșteri salariale de câte 2% – mult sub rata inflației, precum și a unor drepturi salariale precum orele suplimentare, sporurile pentru munca în zile de sărbătoare și pentru cea consecutivă.
„Aceste sporuri le permiteau oamenilor să câștige în plus muncind mai mult”, precizează liderul sindical. El subliniază că salariul de încadrare al unui conducător de vehicol de la STB este mai mic decât cel al unui șofer de la Primăria Capitalei.
Greve la STB și am putea rămâne fără șoferi de autobuz…
Vasile Petrariu mai spune că, în aceste condiții, de reducere a activității și a veniturilor salariale, bucureștenii s-ar putea confrunta cu mișcări sociale în rândurile salariaților STB.
Chiar mai grav decât atât, societatea de transport bucureșteană s-ar putea confrunta, din nou, cu problema exodului forței de muncă, în special a conducătorilor de vehicule, către țări ca Anglia, Franța, Germania sau Spania, așa cum s-a întâmplat cu 3-4 ani în urmă.
Trebuie precizat că este vorba despre conducători de vehicule profesioniști, special pregătiți pentru a putea conduce autobuze, troleibuze și tramvaie în condițiile traficului infernal din București, având zeci de călători la bord. Acești conducători de vehicule sunt pregătiți în mod special pentru a-și putea asuma siguranța călătorilor pe timpul transportului, chiar dinainte de urcarea în vehicol și până după coborârea din acesta, explică liderul Sindicatului Transportatorilor București.
„Acum avem semnale la sindicat că sunt oameni care vor să plece, pentru că nu sunt dispuși să lucreze câte 180-190 de ore sau mai mult pe un salariu care se apropie de cel minim. Există o stare de nemulțumire în rândul salariaților care ar putea lua o turnură neașteptată, ar putea scăpa de sub control”, avertizează Vasile Petrariu.
