VIDEO: Digital News Report 2021 – crește încrederea în jurnalismul de calitate, cu știri exacte și documentate!
Articol de Vicentiu Andrei, 24 iunie 2021, 19:12
Încrederea în știri a crescut, în medie, cu șase puncte procentuale în contextul pandemiei – aproape jumătate din eșantionul total (44%) spunând acum că au încredere în majoritatea știrilor de cele mai multe ori! Acest lucru inversează într-o oarecare măsură trendul de scădere a încrederii înregistrat în ultimii ani, care, parțial, a fost determinat de dezbaterile politice și sociale din ce în ce mai înverșunate, arată Digital News Report – cel mai mare studiu global despre audiențele digitale pentru informație și opinie de actualitate, ediția a zecea.
Coordonatorul acestui studiu este Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, iar partenerul de cercetare din România din ultimii cinci ani este Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București.
Antonia Matei, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București este invitatul Flaviei Voinea într-o ediție specială de Întâlniri Capitale.
Cea mai importantă concluzie a studiului este că observăm o creștere a nivelului de încredere în știri și în brandurile de știri, spune Antonia Matei, lector unversitar doctor la FJSC și parte a echipei române a Digital News Report încă din 2017.
Finlanda rămâne țara cu cel mai ridicat nivel de încredere generală (65%). Statele Unite ale Americii au cel mai mic nivel (29%), procent care reflectă alegerile dezbinate și consecințele uciderii lui George Floyd.
În mai multe țări, în special în cele cu media de serviciu public puternice și independente,
încredere știri versus social media
raportul relevă un consum mai mare al brandurilor de știri de încredere. Modelul este mai puțin vizibil în afara Europei de Vest, în țările în care criza a dominat mai puțin agenda media sau acolo unde alte probleme politice și sociale au jucat un rol mai mare.
În același timp, încrederea în știrile din motoarele căutare și din rețelele de socializare a rămas în general stabilă. Aceasta înseamnă că decalajul de încredere dintre știri în general și știrile găsite în agregatoare a crescut.
România
Radioul și televiziunea publică se află în top 5 în topul încrederii în brandurile de media, potrivit datelor culese în România în perioada ianuarie-februarie 2021. Topul este condus de ProTV și Digi 24, iar pe locul trei se găsește radioul de știri Europa FM. Redacțiile tuturor acestor branduri au încercat să mențină un ton moderat și o acoperire echilibrată a evoluțiilor COVID-19, chiar și în perioadele de breaking news – făcând un tip de jurnalism care nu este neapărat practicat de toate redacțiile naționale.
Nivelul de încredere în majoritatea brandurilor de media cuprinse în sondajul Digital News Report și în mass-media în general a crescut în România. Din eșantionul DNR, reprezentativ pentru publicul digital românesc din punctul de vedere al vârstei, al sexului și al regiunii de proveniență, indică o creștere cu 4 procente, la 42%, a încrederii în mass-
media în general. Acest procent plasează România în centrul plutonului piețelor de media cuprinse în cercetare. La fel ca pe alte piețe de media, crește diferența dintre cei care spun că au încredere în știrile propuse de redacții și cei care au încredere în știrile găsite pe platformele de socializare – numai 29% din eșantionul românesc.
Nivelul de interes pentru știri a fost așa de mare în timpul pandemiei, încât datele DNR 2021 indică prima schimbare importantă din ultimii cinci ani, în topul brandurilor de media online. digi24.ro, site-ul televiziunii de știri Digi 24, a fost identificat de audiențele digitale drept cel mai utilizat brand, depășind astfel, pentru prima dată de când este făcut studiul în România, site-ul televiziunii generaliste ProTV. În lista brandurilor tradiționale, adică TV, radio și presă tipărită, ProTV conduce în continuare detașat în preferințele audiențelor digitale, atunci când vine vorba despre știri.
Jurnaliștii au ajutat publicul digital să depășească criza sanitară
Șapte din 10 respondenți declară că folosesc mai mult de șapte surse de informare pe săptămână atât online cât și offline – o constantă în ultimii cinci ani. Prin urmare publicul a urmărit informațiile și opiniile oferite de redacții, ori de câte ori a existat o evoluție notabilă în criza sanitară.
Jurnaliștii au avut însă un acces limitat la informații, în perioada pandemiei, fiind 
dependenți de datele pe care Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a decis să le ofere. În primele două luni ale stării de urgență, Grupul a avut chiar puterea să propună închiderea site-urilor de știri, pentru răspândirea de informații vădit false. Închiderea unor site-uri a dus la proteste ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și ale Avocatului Poporului, deoarece nu au fost precizate criteriile clare pentru limitarea dreptului la liberă exprimare, în perioada carantinei generalizate, și nu a existat o posibilitate de a contesta decizia autorităților. Site-urile au fost redeschise, după ridicarea stării de urgență, dar acțiunea GCS a avut un efect de semnalare a faptului că site-urile nesancționate spun adevărul. O altă evoluție notabilă în mass-media din România a fost constituirea de către Guvern a unui fond de publicitate de 40 de milioane de euro, destinat redacțiilor pentru a derula o campanie de informare referitoare la COVID-19. Deoarece erau programate alegeri locale și parlamentare la finalul anului 2020, Guvernul a fost acuzat că încearcă să cumpere bunăvoința redacțiilor cu aceste fonduri. Cu toate acestea, mai multe redacții locale au semnalat că, pe măsură ce pandemia evolua, fondurile publice au ajuns singura sursă de venit pentru ele.
Prof. Raluca Radu, coordonatorul echipei Digital News Report în România, declară:
„Acces limitat la informații, site-uri închise și redacții dependente de fonduri guvernamentale – toate acestea sunt surse de îngrijorare pentru orice sistem democratic. Din fericire, publicul din România a arătat un interes real pentru jurnalism bazat pe date și pentru materiale de investigație, avertizorii de integritate din sistemul medical au avut încredere în redacțiile centrale și locale, iar jurnaliștii de știri și activiștii pentru drepturile cetățenești au pus presiune pe administrațiile locale și naționale pentru date corecte și complete și pentru explicații detaliate. Primul material de investigație a apărut ca o postare pe Facebook a jurnalistului Victor Ilie, la o săptămână de la declararea stării de urgență. Era despre Spitalul Județean din Suceava și a avut 5.000 de redistribuiri. Toți acești factori i-au obligat pe reprezentanții instituțiilor publice să răspundă în fața cetățenilor și au blocat spectrul autoritarismului.”
Slow journalism = jurnalism făcut în tihnă
Pentru prima dată, Digital News Report cuprinde și date despre site-urile redacțiilor independente, care fac jurnalism de investigație, jurnalism explicativ și jurnalism narativ – așa numitul slow journalism (jurnalism făcut în tihnă). Redacțiile independent folosesc rețelele de socializare pentru a genera interes pentru materiale jurnalistice de mare calitate și pentru a ajunge la publicul tânăr, dar nu sunt cuprinse, în mod uzual, în 
cercetările făcute de industrie. În sondajul Digital News Report din acest an au fost incluse, în România, brandurile Rise Project și Recorder, urmărite în săptămâna dinaintea sondajului DNR de 7, respectiv 10 la sută din audiența digitală românească. Rise Project este urmărit mai ales de cei sub 45 de ani, iar Recorder, de cei sub 35 de ani, cu un procent important în intervalul de vârstă 18-24 de ani. Aceste procente, care pot fi considerate mari pentru o redacție independentă, indică un apetit al publicului din România pentru jurnalism de investigație și pentru jurnalism explicativ, în acord cu tendința înregistrată la nivel mondial în ultimul an.
În plus, Digital News Report 2021 explorează mai în amănunt percepția despre presa locală.
Publicul digital din România este cel mai atașat de comunitatea locală (80% dintre respondenți), în comparație cu restul piețelor de media. Principalele 
subiecte de interes, în presa locală, au fost informațiile despre coronavirus (58%), prognoza meteo (58%), politică și administrație locală (45%), economie locală (37%) și trafic (35%).
În 2021, studiul Digital News Report, desfășurat online, cuprinde 46 de piețe de media, cu un eșantion de peste 92.000 de persoane. În România, eșantionul este de 2.010 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2 la sută.
COVID-19 crește dorința pentru știrile de încredere, dar transformarea acestora în venituri rămâne o provocare importantă
Studiul Digital News Report 2021, realizat de Institutul Reuters, oferă dovezi că unele organizații de știri au beneficiat în acest an de dorința publicului de a avea informații fiabile – acest lucru însemnând o sferă de influență mai mare la nivelul publicului general, o încredere mai mare și mai mulți abonați. Dar pandemia a accelerat adaptările la medii digitale, sociale și mobile, punând în continuare o presiune economică asupra editorilor din întreaga lume. În general, doar o minoritate este pregătită să plătească pentru știri online, în timp ce generațiile mai tinere continuă să se bazeze pe modalități noi și convenabile de a accesa știrile, care se dovedesc greu de monetizat.
Autorul principal Nic Newman susține că:
„Este posibil ca știrile să fi părut mai simple pentru că în timpul crizei COVID-19 s-au concentrat pe o relatare a faptelor, iar acest lucru a avut ca efect eliminarea știrilor politice mai partizane. Acesta poate fi un efect temporar, dar în aproape toate țările vedem că publicul pune mai mult preț pe sursele de știri exacte și de încredere”.
Pandemia crește presiunile economice asupra editorilor de știri
Raportul documentează cât de grav au fost afectate de COVID-19 publicațiile tipărite din cauza restricțiilor privind deplasarea, care au afectat vânzările, dar și impactul asociat cu veniturile din publicitate. Țările care au avut în mod tradițional publicații cu tiraj mare, precum Germania, Austria și Elveția, au înregistrat unele dintre cele mai mari căderi, iar acest lucru accelerează trecerea către abonamentele digitale.
În 20 de țări în care publicațiile au încurajat în mod activ abonamentele digitale, constatăm că 17% dintre cititori spun că au plătit pentru diferite știri online în ultimul an (prin abonament, donație sau plată unică). Acest procent a crescut cu două puncte în ultimul an și cu cinci după 2016. În ciuda acestui fapt, raportul menționează că marea majoritate a consumatorilor din aceste țări continuă să se bazeze pe surse disponibile în mod gratuit și nu plătesc pentru știri online, iar cei mai mulți dintre cei care se abonează, cumpără un singur titlu. Persoanele care plătesc abonamente online tind să fie mai bogate, mai în vârstă și mai bine educate și tind să plătească pentru o singură publicație online.
Dezinformare și COVID-19
Preocuparea cu privire la dezinformare rămâne ridicată, 58% din respondenții la nivel global exprimându-și îngrijorarea cu privire la ceea ce este adevărat sau fals pe internet 
când vine vorba despre știri. Destul de mulți respondenți au spus că au văzut mai multe dezinformări despre coronavirus decât despre orice alt subiect, inclusiv politica. Aceștia și-au exprimat cea mai mare îngrijorare cu privire la rolul jucat de politicieni în răspândirea de informații inexacte sau înșelătoare despre COVID-19, urmați de oameni obișnuiți, activiști și jurnaliști. Preocuparea a fost și mai mare în Brazilia (41%), unde președintele Jair Bolsonaro a făcut multe afirmații false cu privire la pandemie.
În ceea ce privește răspândirea informațiilor false despre COVID-19 prin intermediul canalelor online, cel mai mare grad de îngrijorare s-a înregistrat cu privire la Facebook. Cu toate acestea, în anumite țări din Sudul Global, precum Brazilia, Mexic, Malaysia și Chile, oamenii spun că sunt mai îngrijorați de aplicațiile de mesagerie de tip închis, precum WhatsApp și Telegram. Această tendință ridică îngrijorări speciale, întrucât în aceste sisteme informațiile false tind să fie mai puțin vizibile și mai greu de contracarat, fiind vorba de rețele private.
Un vot de încredere pentru știrile imparțiale
Creșterea consumului în online și pe rețelele de socializare a dus, în anumite cazuri, la multiplicarea unor poziții vădit partizane din partea unor redacții sau a unor persoane, în comparație cu anii precedenți. Însă datele furnizate de studiu, dublate de interviuri 
calitative realizate în patru țări, arată că publicul susține în continuare extrem de puternic ideea de știri imparțiale și obiective, respondenții recunoscând că ei înșiși sunt uneori atrași de conținut care cuprinde opinie și care este mai puțin echilibrat.
În toate țările, majoritatea respondenților (74%) spun că preferă în continuare știrile care reflectă multiple puncte de vedere și care îi lasă pe ei să decidă ce să gândească. Cei mai mulți consideră că știrile ar trebui să încerce să fie neutre cu privire la orice subiect abordat (66%), deși anumite grupuri din rândul persoanelor mai tinere consideră că „imparțialitatea” poate să nu fie adecvată sau de dorit în unele cazuri – de exemplu, când vine vorba de justiție socială.
Publicul mai tânăr se orientează către rețele noi și îi urmărește pe influencer-i
În toate piețele studiate, doar un sfert (25%) preferă să-și înceapă călătoria spre informație de la un site web sau o aplicație. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani (așa-numita generație Z) se raportează și mai puțin la site-urile de știri tradiționale și sunt aproape de două ori mai dispuși să acceseze știrile prin rețele de socializare, agregatoare sau alerte mobile.
Ce surse sunt urmărite cu cea mai mare atenție pentru știri, în rețelele de socializare
Toate piețele
Pe segmentul de știri, Facebook și-a pierdut semnificativ din relevanță în ultimul an, în timp ce WhatsApp, Instagram, TikTok și Telegram au continuat să își crească gradul de 
utilizare, în special în rândul tinerilor. Temele coronavirus și Black Lives Matter au favorizat distribuirea de postări cu conținut de știri în rețeaua TikTok, în ultimul an. Rețeaua a jucat de asemenea un rol central în valul de proteste ale tinerilor din întreaga lume, în țări precum Peru, Indonezia și Thailanda. Pentru TikTok optează 30% dintre cei chestionați în Thailanda, dintre care 14% utilizează rețeaua pentru știri.
Raportul arată, de asemenea, că influencer-ii joacă un rol mult mai mare în TikTok, Snapchat și Instagram decât în rețelele mai tradiționale de tipul Facebook și Twitter. Pe Twitter, jurnaliștii rămân printre cei care conduc discuțiile, însă în rețele de socializare mai noi sunt puternic concurați, în captarea atenției publicului, de vedete și alte personalități.
Co-autorul studiului, Simge Andi, spune: „Lipsa unei prezențe jurnalistice puternice ar putea face ca cei care se bazează pe aceste rețele să fie deosebit de vulnerabili la dezinformare. Pe de altă parte, știrile sunt destul de rare în aceste spații, iar așteptările în ceea ce privește conținutul rapid, vizual și orientat spre divertisment nu este specific redacțiilor formate din jurnaliști seniori, care pun preț pe formatele tradiționale.”
Metodologie
Sondajul a fost realizat pe 46 de piețe: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Elveția, Filipine, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, India, Indonezia, 
Irlanda, Italia, Japonia, Kenya, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Nigeria, Norvegia, Olanda, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Singapore, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ungaria. Dimensiunea totală a eșantionului a fost de 92.372 adulți cu aproximativ 2000 pe fiecare piață (1501 în Hong Kong). Munca de teren a fost efectuată la finalul lunii ianuarie / începutul lunii februarie 2021.
Sondajul a fost realizat online. Eșantioanele au fost construite folosind cotele reprezentative pentru vârstă, sex, regiune pentru fiecare piață, și educație pentru fiecare piață, cu excepția următoarelor state: Bulgaria, Croația, Grecia, India, Indonezia, Kenya, Malaysia, Mexic, Nigeria, Filipine, România, Africa de Sud, Thailanda și Turcia. În Statele Unite, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Norvegia și Italia, am folosit cote politice suplimentare bazate pe voturile din cele mai recente alegeri naționale. Datele de pe toate piețele au fost, de asemenea, ponderate în funcție de țintele identificate prin recensământ sau de datele acceptate de industrie.
Datele din India, Kenya, Nigeria și Africa de Sud sunt reprezentative pentru tinerii vorbitori de engleză și nu pentru populația națională, deoarece un sondaj online nu este posibil să ajungă la alte grupuri în mod reprezentativ. Sondajul a fost trimis în limba engleză pe aceste piețe și este adresat celor cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani în Kenya și Nigeria. Rezultatele nu ar trebui considerate reprezentative la nivel național în aceste țări.
În general, eșantioanele online tind să sub-reprezinte obiceiurile de consum de știri ale persoanelor mai în vârstă, cu o stare materială precară, ceea ce înseamnă că utilizarea online este de obicei supra-reprezentată și utilizarea tradițională (offline) este sub-reprezentată.
