COVID-19, cea mai mare criză globală care afectează copiii!

Articol de bucurestifm, 9 decembrie 2021, 10:18

COVID-19 afectează copiii la o scară fără precedent, provocând cea mai mare criză resimțită de copii pe care a cunoscut-o UNICEF în toată activitatea sa de 75 de ani, afirmă agenția ONU dedicată copiilor într-un raport publicat astăzi.

Raportul Preventing a lost decade: Urgent action to reverse the devastating impact of COVID-19 on children and young people [Prevenirea unui deceniu pierdut: acțiuni urgente pentru contracararea impactului devastator al COVID-19 asupra copiilor și a tinerilor] prezintă diferitele moduri în care COVID-19 periclitează decenii întregi de progrese realizate în vederea eliminării provocărilor majore cu care se confruntă copiii, precum sărăcia, sănătatea, accesul la educație, nutriția, protecția copilului și bunăstarea mintală.

Documentul avertizează că, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, impactul COVID-19 devine tot mai amplu, ceea ce adâncește sărăcia, intensifică inegalitățile și amenință drepturile copilului la un nivel fără precedent.

„De-a lungul întregii noastre activități, UNICEF a contribuit la crearea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru copiii din întreaga lume, obținând rezultate extraordinare pentru milioane de copii”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.

„Aceste realizări sunt acum în pericol. Pandemia de COVID-19 este cea mai mare amenințare la adresa progreselor realizate pentru copii în toți cei 75 de ani de activitate. În timp ce numărul copiilor flămânzi, neșcolarizați, abuzați, săraci sau obligați să se căsătorească este în creștere, numărul copiilor care au acces la servicii medicale, vaccinuri, hrană suficientă și servicii esențiale este în scădere. Într-un an în care ar trebui să privim înainte, facem pași înapoi”.

Raportul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie multidimensională din cauza pandemiei, o creștere de 10 procente față de anul 2019.

Aceasta înseamnă aproximativ 1,8 copii pe secundă de la mijlocul lui martie 2020. Mai mult, raportul atenționează că avem o cale lungă de parcurs pentru a recupera terenul pierdut – chiar și cel mai optimist scenariu prevede că va fi nevoie de șapte sau opt ani pentru a ne redresa și a reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19.

Raportul prezintă și alte dovezi ale regresului, afirmând că numărul copiilor care trăiesc acum în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu aproximativ 60 de milioane față de situația de dinaintea pandemiei.

În plus, în 2020, peste 23 de milioane de copii au ratat vaccinuri esențiale – o creștere de aproape patru milioane față de 2019 și cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.

Chiar și înaintea pandemiei, la nivel mondial, în jur de un miliard de copii sufereau din cauza a cel puțin unei forme de lipsuri severe, neavând acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate sau apă.

Numărul lor este în creștere acum, când redresarea inegală accentuează diferențele tot mai profunde dintre copiii înstăriți și cei săraci, cei mai afectați fiind copiii cei mai marginalizați și mai vulnerabili. Raportul notează următoarele:

• În punctul maxim al pandemiei, peste 1,5 miliarde de elevi se aflau în afara sistemului de învățământ din cauza închiderii școlilor la nivel național. În plan mondial, aproape 80% dintre cursuri nu s-au putut desfășura cu prezență fizică din cauza închiderii școlilor în primul an de criză.
• Tulburările de sănătate mintală afectează peste 13% dintre adolescenții în vârstă de 10–19 ani din întreaga lume. Până în octombrie 2020, pandemia perturbase sau întrerupsese funcționarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre țările lumii.
• Până la finalul deceniului, este posibil să aibă loc alte 10 milioane de căsătorii timpurii ca urmare a pandemiei de COVID-19.
• Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane de copii în ultimii patru ani. Alte 9 milioane de copii riscă să devină victime ale exploatării prin muncă până la finele anului 2022 din cauza creșterii nivelului de sărăcie provocate de pandemie.
• În punctul maxim al pandemiei, 1,8 miliarde de copii trăiau în 104 țări în care au fost serios perturbate serviciile de prevenire a violenței și de intervenție în caz de violență.
• 50 de milioane de copii suferă de emaciere, cea mai gravă formă demalnutriție, iar numărul lor s-ar putea să crească cu 9 milioane până în 2022 din cauza impactului pandemiei asupra alimentației copiilor, a serviciilor de nutriție și a practicilor de hrănire.

Pe lângă pandemie, raportul atrage atenția asupra altor amenințări ce pun serios în pericol drepturile copilului. La nivel global, 426 de milioane de copii – aproape unu din cinci – trăiesc în zone în care se întețesc conflictele, având un impact tot mai mare asupra civililor și afectând copiii într-un mod disproporționat.

Femeile și fetele sunt expuse celui mai mare risc de violență sexuală din cauza conflictelor. Nevoile umanitare sunt provocate de conflicte în proporție de 80%. De asemenea, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre copiii lumii – trăiesc în țări ce prezintă un „risc extrem de ridicat” în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice.

În vederea asigurării unui răspuns, a redresării și a reimaginării viitorului fiecărui copil, UNICEF continuă să facă apel la:

• realizarea de investiții în protecția socială, capitalul uman și o redresare incluzivă și durabilă;
• stoparea pandemiei și neutralizarea regresului alarmant în domeniul sănătății și nutriției copilului,inclusiv prin folosirea rolului vital al UNICEF în distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19;
• realizarea unei reconstrucții mai solide, asigurând fiecărui copil o educație de calitate, protecție și sănătate mintală;
• dezvoltarea capacității de reziliență pentru o mai bună prevenire, intervenție și protecție a copiilor în situații de criză, inclusiv prin abordări noi ce vizează eliminarea foametei, protejarea copiilor împotriva schimbărilor climatice și reconfigurarea cheltuielilor în caz de dezastru.

„Într-o perioadă caracterizată prin pandemie globală, intensificarea conflictelor și agravarea schimbărilor climatice, este cu atât mai important să dăm întâietate copiilor”, a declarat Fore.

„Ne aflăm la o răscruce de drumuri. În efortul de a ne trasa parcursul comun pentru următorii 75 de ani alături de guverne, donatori și alte organizații, trebuie să punem copiii pe primul loc pe lista investițiilor și pe ultimul loc pe lista restricțiilor financiare. Viitorul nostru depinde de prioritățile pe care le stabilim în prezent”.