Astăzi începem o mini-serie Break the Fake despre troli.
Nu ne referim la personajele din folclorul scandinav, ci la persoanele care își propun să facă rău deliberat pe internet.
Trolii de internet sunt persoanele care, în spatele unui cont, care este de multe ori fals, fac intenționat declarații inflamatorii, neadevărate, incitatoare la ură sau supărătoare în mediul online, spune Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.
Majoritatea trolilor fac asta pentru propriul lor amuzament, dar alte forme de trolling sunt făcute pentru a dezinforma sau a face rău, urmând o anumită strategie. Scopul trolling-ului este de a provoca răspunsuri emoționale puternice în oameni sau de a divaga discuția de la subiectul principal.
EUvsDisinfo a inventariat tehnicile specifice trolului de internet: batjocura, instigarea, epuizarea țintei, negarea, atacul, introducerea de elemente care nu au legătură cu situația și argumentul de tipul „omului de paie”.
Pentru început, vom discuta despre instigare.
Trolii instigă la conflicte, ostilitate sau argumente false în comunitățile online în care acționează.
Cum fac asta?
În primul rând, prin limbaj inflamatoriu, care să împartă oamenii în tabere și să îi asmută unii împotriva celorlalți.
Alte dăți, trolii își aleg o țintă anume și încearcă să creeze ostilitate generalizată față de ținta respectivă. Un mod prin care pot face asta este tehnica „Cui bono?”, adică, „Cine profită de pe urma unei anumite situații?” Astfel, trolii împrumută din logica anchetelor criminale, unde cine are mai mult de profitat de pe urma morții victimei este, până la proba contrarie, principalul suspect. Prin urmare, trolii acuză ținta că obține beneficii dintr-o situație, deci este automat vinovată de ceva în legătură cu declanșarea situației respective.
O altă modalitate prin care se produce instigarea este de a acuza ținta, fără dovezi credibile, că urmează să facă ceva intenționat pentru a escalada un conflict de pe urma căruia va avea de câștigat. Un exemplu clasic al unei narațiuni de acest tip este cea conform căreia atentatele de la 11 septembrie au fost orchestrate de către americani pentru a declanșa războiul împotriva terorismului.
Atunci când ești vizat de comportamentul unui trol pe internet, cel mai bine este să nu răspunzi nimic.
Trolii exact asta urmăresc: să obțină reacții.
Poți alege să blochezi persoana respectivă pe rețelele sociale sau chiar să o raportezi către administratorii platformei pe care operează.
De asemenea, nu te lăsa afectat de afirmațiile trolului, care sunt menite, cum spuneam, să instige. În egală măsură, refuză să iei în considerare afirmațiile emise de utilizatori de internet pe care îi bănuiești că acționează ca niște troli, chiar și atunci când nu ești tu persoana vizată de aceștia.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a
întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
