Manualul trolului de internet: epuizarea țintei și negarea faptelor

Săptămâna trecută am început o mini-serie Break the Fake despre troli. Nu mă refer la personajele din folclorul scandinav, ci persoanele care, în spatele unui cont online, fac intenționat declarații inflamatorii, neadevărate, incitatoare la ură sau supărătoare în mediul online, spune Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.

EUvsDisinfo a inventariat tehnicile specifice trolului de internet: batjocura, instigarea, epuizarea țintei, negarea, atacul, introducerea de elemente care nu au legătură cu situația și argumentul de tipul „omului de paie”.
Astăzi, vom discuta despre epuizarea țintei și despre negarea faptelor.

1. Epuizarea
O modalitate eficientă prin care trolii blochează o discuție argumentată este de a aduce la nesfârșit detalii tehnice, elemente irelevante pentru subiectul discuției sau de a face tot ce le stă în putință pentru a evita dezbaterea problemei principale. Efectul acestei tehnici este, pe de o parte, că se distrage atenția de la nucleul problemei și, pe de alta, că obligă ținta să petreacă mult timp și efort răspunzând unor acuze sau obiecții privind subiecte care nu au legătură de fapt cu dezbaterea curentă.
Astfel, ceilalți participanți la discuție se plictisesc sau se pierd în amănunte, iar persoana vizată obosește și își pierde treptat capacitatea de a argumenta.
În plus, prin această tehnică se umple spațiul informațional cu diferite versiuni ale aceluiași eveniment, detalii conflictuale și elemente false. Această situație obligă ținta să aloce timp pentru a le demonta și pentru a le clarifica și zăpăcește publicul, care nu știe ce să mai creadă. De asemenea, supraabundența de informații contradictorii poate duce la acceptarea mai ușoară a informațiilor înșelătoare, prin epuizare mentală.

2. Negarea
Negarea este o altă tehnică eficientă pentru un trol.
Ea se referă la negarea vehementă a oricăror fapte care nu îi convin, indiferent cât de bine documentate sunt acestea. „Nu ai dovezi”, va spune trolul când încerci să îi arăți care sunt faptele.
Și prin dovezi, înțelege implicit „dovezi pe care să le accept eu”.
Orice elemente care nu corespund narațiunii pe care dorește să o promoveze trolul, nu sunt acceptate ca fiind legitime. Combinată cu alte tehnici, cum ar fi epuizarea, negarea este o armă eficientă.
Atunci când ești vizat de comportamentul unui trol pe internet, cel mai bine este să îl ignori.
Dacă trebuie totuși să îl confrunți, atunci nu te lăsa distras de tehnicile sale.
Nu te enerva, nu răspunde provocărilor care te îndepărtează de punctul central al discuției și expune faptele.
Chiar dacă nu îl vor convinge pe trol, ceilalți martori la schimbul de replici au o șansă să mediteze la argumentele tale, în loc să fie sufocați de excesul de cuvinte ale trolului.

Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!

Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a

Sursa: Facebook.com

întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.

Flavia Durach este lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.