În București există 1.171 de adăposturi de protecție civilă, răspândite în toate sectoarele, dar nu în mod egal.
Astfel, Sectorul 5 stă cel mai prost la acest capitol, cu doar 58 de adăposturi la o populație de peste 300 de mii de locuitori. Un calcul simplu ne spune că peste 5.000 de locuitori ar trebui să se adăpostească în fiecare locație.
În Sectorul 3, există 143 de adăposturi, dar numărul locuitorilor este de aproape 500 de mii, deci un adăpost la peste 3.400 de persoane.
Sectorul 4 are 168 de adăposturi dar și peste 330 de mii de locuitori. Deci, un adăpost la aproape 2.000 de persoane.
În Sectorul 1 sunt numai 165 de adăposturi pentru peste 260 de mii de locuitori. Așadar, un adăpost la peste 1.500 de locuitori.
Sectorul 6 stă ceva mai bine cu 294 de adăposturi pentru cei peste 397 de mii de locuitori ai săi. Aici numai 1.350 de persoane ar trebui să se adăpostească în fiecare locație.
De departe cel mai bine stă la acest capitol Sectorul 2, care are 343 de adăposturi la o populație de peste 371 de mii de locuitori. Dar și aici revine un adăpost la peste 1.000 de persoane.
Conform Legii 481/2004, responsabilitatea întreținerii adăposturilor de protecție civilă le revine asociațiilor de proprietari ale blocurilor în subsolul cărora se găsesc aceste adăposturi. Iar verificarea stării adăposturilor revine personalului IGSU.
Adăposturile „se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste, deținătorii și utilizatorii acestor spații sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare”, stabilește Legea 481/2004.
Încercăm să aflăm de la „serviciile de urgență profesioniste”, așa cum spune legea, și de la autoritățile locale care este starea acestor adăposturi, căci numărul lor este în mod clar insuficient.
