Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Ne bazăm pe jurnaliști să ne informeze corect cu privire la evenimentele momentului. Dar cum putem face diferența între jurnalismul profesional și cel de slabă calitate? Printre altele, contează ce surse au folosit reporterii în procesul de documentare.
- Sunt citați actori politici sau experți relevanți pentru domeniul știrii? Fii sceptic cu privire la informațiile „pe surse”, la declarațiile atribuite unor experți a căror existență și calitate profesională nu pot fi verificate.
- Dacă nu sunt citate niciun fel de poziții oficiale sau de tip expert, în special în cazul subiectelor complexe sau controversate, ceva este în neregulă. Jurnalismul de calitate presupune muncă de investigație și argumentație bazată pe dovezi verificabile.
- În cazul știrilor online, acestea trebuie să includă linkuri sau trimiteri către surse credibile și verificabile. Sunt îndoielnice afirmațiile vagi, de tipul „un studiu spune că….”. Trebuie să reiasă clar despre ce studiu este vorba și unde a fost publicat.
Din rubrica „așa da”, jurnalismul de calitate recurge la cinci bune practici de documentare:
- Include mărturiile comunităților afectate de un anumit eveniment. Astfel, știrile contribuie la înțelegerea impactului asupra vieților oamenilor, cu mărturii verificate, dar obținute „la prima mână”. Contextualizarea acestor mărturii este la fel de importantă: ele trebuie raportate la nivelul macro (politici publice, decizii guvernamentale etc).
- Alege experții pe criterii de competență și relevanță. Pe de o parte, este importantă consultarea comunității academice și de cercetare, adică a celor care investighează fenomenul. Pe de altă parte, experți pot fi și cei care se confruntă în mod direct cu o anumită situație și care dobândesc astfel un tip de expertiză profesională sau practică specifică.
- Reprezintă punctul de vedere al grupurilor marginalizate. Pentru menținerea echilibrului, jurnalismul de calitate nu se concentrează doar asupra experiențelor majorității. De exemplu, într-o știre despre efectele învățământului online în timpul pandemiei, este important să fie prezentate nu doar experiențele școlilor de top din zonele urbane, ci și a școlilor din zone defavorizate.
- Nu lucrează cu stereotipuri. Niciun fel presupuneri implicite sau de prejudecăți despre grupurile sociale nu trebuie să transpară în cazul reportajelor profesioniste.
- Își respectă sursele. Persoanele care nu lucrează în mass media nu au de unde să cunoască „bucătăria internă” a jurnalismului. De aceea, este bine să sancționați drept derapaje situațiile în care sursele sunt înregistrate și difuzate fără acordul lor, nu li se respectă dreptul la replică sau starea emoțională a acestora este exploatată pentru a face audiență.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa mea pentru știri de calitate!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
