Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Astăzi, câteva lecții învățate în lupta cu dezinformarea.
În 2020, s-a născut inițiativa „Verified”, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Scopul acesteia era de a trece de bariera supra-abundenței de informații, pentru a ajuta oamenii de pe întreg globul să aibă acces la informații corecte despre COVID-19.
După doi ani de infodemie, „Verified” a dat publicității câteva dintre cele mai importante lecții învățate în această perioadă.
Cu această ocazie, mesajul unuia dintre liderii inițiativei, Jen Thomas, este unul care ne poate interesa pe toți: „Dezinformarea poate să ni se pară o problemă insurmontabilă, ceva pe care doar giganții tehnologici și platformele social media îl pot rezolva. Dar, de fapt, fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a opri răspândirea acesteia, iar aceste acțiuni vor avea un impact direct asupra propriilor comunități, prietenilor și familiei.”
Conform lui Thomas, dezinformarea este un fenomen profund contextual. Ea se răspândește în moduri diferite și din motive diferite în interiorul diverselor comunități. De aceea, cele mai eficiente acțiuni ale Verified au fost cele în care au colaborat cu parteneri care s-au putut adresa direct comunităților lor, în moduri relevante pentru acestea.
Trei perspective se disting în urma experienței de a combate infodemia:
- Domină narativa. Dezinformarea se răspândește rapid în condiții de incertitudine, de aceea este important să fii primul care oferă faptele, înainte ca zvonurile să apară și să se înmulțească. În loc să combați dezinformarea referindu-te explicit la aceasta, formulează contra-narațiuni eficiente, care să ocupe spațiul public.
- Crește nivelul de educație media pentru grupurile vulnerabile. Cei mai mulți utilizatori obișnuiți distribuie informații fake pentru că nu reușesc să le recunoască, mai ales în condițiile în care tehnicile de dezinformare devin din ce în ce mai sofisticate. Alfabetizarea media, adaptată pentru nevoile specifice ale diferitelor grupuri, ajută la consumul responsabil de știri.
- Țintește dezinformarea direct la sursă, adică pe platformele pe care se răspândește. Trebuie să identifici acele platforme prin care dezinformarea ajunge la publicul țintă, dar și platformele unde publicul expus la dezinformare distribuie și creează la rândul său conținut. Din experiența mea, cele două elemente, originea dezinformării, respectiv spațiul ei de multiplicare, nu coincid mereu.
Aceste insight-uri sunt destinate mai ales specialiștilor în comunicare, dar ele pot fi aplicate și de către oamenii obișnuiți. Cu toții putem fi micro-lideri de opinie în comunitățile noastre. În plus, cel mai mic lucru pe care îl putem face, dacă nu vrem să ne implicăm activ în combaterea dezinformării, este atât de simplu: să nu distribuim informații despre care nu suntem siguri că sunt verificate.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa mea pentru știri de calitate!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
