Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Break the Fake a revenit pentru un nou sezon! De cele mai multe ori, vorbind despre dezinformare, am primit întrebarea „Ce putem face să ne protejăm?”. Oamenii de știință au testat și testează în permanență eficiența diverselor metode de contracarare.
De principiu, există două tipuri de acțiuni de combatere: reactive (care au loc după ce o anumită știre falsă a fost pusă în circulație) și proactive (care sunt implementate preventiv). Ambele au rostul lor, dar astăzi mă voi concentra pe avantajele acțiunilor proactive (de prebunking, cum sunt ele numite în engleză).
Deoarece este mai ușor să previi decât să combați, prebunking-ul își propune să „vaccineze” publicul împotriva viitoarelor acțiuni de dezinformare. Acțiunile de prebunking pot fi dezvoltate pornind de la câteva informații:
- Care este gradul de reziliență al publicului țintă? (de exemplu: ce obiceiuri de informare are publicul, dacă este unul polarizat, și dacă da, pe ce teme, care este nivelul de cunoștințe privind modul în care funcționează media digitale etc.)
- Ce narațiuni strategice care dezinformează circulă în societate la un moment dat? Caracteristica principală a acțiunilor intenționate de dezinformare este că ele nu sunt „legate” de un subiect anume, ci transformă într-o armă retorică toate subiectele care au potențialul de a deveni controversate și polarizante. Efectul cumulat constă în promovarea unei anumite viziuni distorsionate despre lume, societate, politicile publice, într-un mod care să manipuleze opinia publică, să avantajeze sursa dezinformării și să corespundă obiectivelor strategice ale acesteia.
Pornind de la aceste caracteristici, inițiativele de prebunking construiesc preventiv contra-narațiuni bazate pe fapte și informații verificate, din surse autentice, și ajută publicul să obțină abilitățile de care are nevoie pentru a putea recunoaște și respinge dezinformarea în viitor, indiferent de subiect sau tematică.
Există trei tipuri principale de acțiuni de prebunking:
- bazat pe fapte: corectarea unei anumite afirmații sau narațiuni false;
- bazat pe logică: explicarea tacticilor folosite pentru a manipula;
- bazat pe sursă: semnalarea surselor înșelătoare, necredibile de informații.
Câteva exemple de acțiuni de prebunking:
- Demascarea tehnicilor trolilor;
- Prezentarea tehnicilor de propagandă ;
- Respingerea narațiunilor strategice principale, în locu demontăriil știrilor false punctuale;
- Implementarea unor inițiative de educație media pentru evaluarea credibilității surselor de informații.
Data viitoare, voi discuta despre studiile privind eficiența măsurabilă a acțiunilor de prebunking.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa ta pentru știri de calitate!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
