Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Săptămâna trecută am discutat despre acțiunile preventive de combatere a dezinformării (numite generic, acțiuni de prebunking). Spuneam că acest tip de intervenții pornesc de la premisa că este mai ușor să previi, decât să combați, și își propun să „vaccineze” publicul împotriva viitoarelor acțiuni de dezinformare.
Există trei tipuri principale de acțiuni de prebunking:
- bazat pe fapte: corectarea unei anumite afirmații sau narațiuni false;
- bazat pe logică: explicarea tacticilor folosite pentru a manipula;
- bazat pe sursă: semnalarea surselor înșelătoare, necredibile de informații.
Sunt acțiunile de prebunking eficiente în viața reală sau nu? Studiile care măsoară rezultatele în „mediul natural”, adică direct pe rețelele sociale, nu sunt foarte numeroase.
Un studiu recent realizat de cercetători de la Cambridge împreună cu o divizie de cercetare a companiei Google și centrat în jurul platformei video YouTube a dat rezultate promițătoare. Autorii au creat o serie de videoclipuri scurte care prezentau cinci tehnici de manipulare întâlnite frecvent în dezinformarea online. Utilizatorii au fost expuși acestor materiale atât în condiții de laborator, cât și direct pe YouTube.
Din șapte studii implementate, inclusiv un experiment de teren pe YouTube, acumulând aproape 30.000 de participanți, a reieșit că vizionarea videoclipurilor scurte de inoculare (vaccinare) împotriva dezinformării îmbunătățește capacitatea oamenilor de a identifica tehnicile de manipulare utilizate în mod obișnuit în dezinformarea online, atât într-un cadru de laborator, cât și într-un mediu real în care expunerea la dezinformare este frecventă.
Rezultatele nu sunt neapărat spectaculoase (după vizionarea videoclipurilor pe YouTube, capacitatea utilizatorilor de a recunoaște tehnicile de manipulare a crescut cu 5% în medie), dar permit o mai bună înțelegere a modurilor în care putem crește reziliența în fața dezinformării.
Alte activități de prebunking au fost testate de-a lungul timpului: intervenții de educație media pentru tineri, jocuri online în care utilizatorii trebuie să urmeze un scenariu legat de viralizarea fake news pe rețelele sociale, utilizarea unor aplicații pentru identificarea fake-urilor video și imaginilor trucate. Toate acestea au meritul de a produce câte un efect mai mic sau mai mare în rândul participanților, îmbunătățind capacitatea acestora de a recunoaște și respinge dezinformarea, în toate formele ei.
De aceea, implementarea sistematică a unei o palete cât mai largi de acțiuni de prebunking poate produce un efect cumulativ în societate și poate răspunde întrebării „cum ne protejăm de fake news?”.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa mea pentru știri de calitate!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
