Facturi mari și economie la sânge.
Este scenariul pe car îl auzim, de ceva vreme, că ne paște la iarnă.
Facturile au venit deja, pentru unii, cu prețuri exorbitante.
Iar autoritățile ne spun să fim respnsabili și să economisim.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligență, spune că am avut o situație similară.
”Anul trecut am avut un episod similar dar cu gazele naturale care au trecut printr-un salt de preț. Au fost scoase pe piață niște facturi cu prețuri mari. Apoi nimeni nu a mai zis nimic. Și atunci și acum sunt scoși în față niște vinovați, s-au dat amenzi; oamenii au fost mulțumiți. Scenariul se repetă doar că vorbim de energie electrică; sunt exact aceeași pași. Este un scenariu care va lăsa pe mulți consumatori fără sute de lei în buzunare”.
Autoritățile s-au chinuit să găsească soluții. Au venit cu plafonarea însă există inechități.
”Când faci o lege, trebuie să fie echidistantă față de consumatori; nu poți să o faci în așa fel încât într-o garsonieră în care unul se încălzește iar celălalt ține aparate electronice în priză, să plătească facturi diferite. Comportamentul de a reduce nu se face numai pentru o zi. Ideea e să ne rămână bani în buznar. Noi am propus principiul eficienței energetice cu reducere prin preț și avem 3 direcții: acțiunea, reactiunea și măsuri care să se aplice pe grupuri omogene.
Trebuie și confort și avem 2 modalități: prin surse de finanțare, dacă ai bani, și prin corecții ale comportamentului: schimbarea becurilor, ce las în priză și ce nu las”.
Auzim din ce în ce mai des cuvântul raționalizare. Ce-i drept, nu e nimic oficial însă o putem evita.
”Nu trebuie raționalizare pentru că ea este impusă. Vorbim de confortul nostru și până la ce nivel ajungem cu el. Nu putem să vorbim despre o nivelare a nivelului de confort. Dacă vorbim despre temperaturi medii, trebuie să fie 18-22 de grade. Însă, un nivel de confort trebuie să avem în baie și altul în dormitor. Cel mai ușor, se poate evita risipa. De exemplu: mașinile de spălat vase și rufe să le încărcăm la nivel maxim”.
Specialiștii spun că trebuie să ne uităm și la diferența dintre sat și oraș. Și să vedem de ce există.
”Trebuie să facem diferența între urban și rural. Avem jumătate din consumatorii de energie electrică într-o cruntă sărăcie energetică. Acești consumatori nu vor întreprinde măsuri de eficinentă energetică prea mare, pentru că vor avea aceleași costuri din cauza plafonării. În ceea ce privește zona urbană, beneficiază de echipamente, de suprafețe mai mari. În zona rurală veniturile sunt foarte mici. Zona urbană va fi dezavantajată din punct de vedere al costurilor”.
România putea fi independentă energetic însă, în loc să fim pe val, suntem sub val.
Iar patru ani pierduți, trag după ei alți patru și încă patru…
”În 2018, România trebuia să înceapă extracția gazelor din Marea Neagră însă o lege a blocat totul. Există o anumită necesitate, timp. Când te apuci de o lucare, e nevoie de timp. Sunt necesare investiții: să forezi, să tragi conducte, să faci conexiuni. Ne-am creat o piedică singuri prin acea lege. Acum ne găsim în situația de a nu avea suficiente gaze pentru toți consumatrii și de a avea gaze la prețuri mult mai mari”.
Cum ne apărăm în fața facturilor mari și ce trebuie să facem dacă le găsim în cutia postală și nu sunt corecte?
”E imprtant să comparăm indexul, cel pe care l-am dat și cel de pe factură. Dacă diferă, luăm legtura cu furnizorul. Apoi perioada de facturare: facturile pot fi trimise cu întârziere. Dacă furnizorul nu mă ajută, există ANPC și ANRE. Problema este între noi și furnizor. Recomand ca orice echipament nefolosit să fie scos din priză. Chiar dacă nu mult, acestea consumă. Apoi un coportament responsabil: dacă e lumină afară, nu folosim becul”.
