Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Săptămâna trecută, presa din România a relatat despre verdictul din primul proces pe tema deepfake din România. O minoră a folosit figura unui coleg de clasă, inserând-o artificial într-un clip porno pe care l-a urcat pe internet și l-a distribuit colegilor. Instanța a decis că părinții celor doi minori trebuie să își plătească reciproc daune morale de 5000 de lei, deoarece și victima a ripostat, jignindu-și colega după publicarea clipului fake. Hotărârea nu este definitivă, părțile implicate putând face apel.
Ce este tehnologia deepfake? Aceasta se bazează pe inteligența artificială avansată, capabilă să învețe pornind de la un set inițial de date sau instrucțiuni, pentru a crea clipuri video fake. Frecvent, figura unei persoane este înlocuită cu figura alteia, în acest proces de falsificare ”de la zero”. Progresul tehnologic în domeniu este expresia capabilităților crescute ale computerelor de a simula realitatea și are atât aplicații benigne, în industria de divertisment, cât și maligne, în campanii de dezinformare sau în alte tentative de manipulare a opiniei publice.
O circumstanță agravantă din perspectiva fake news este faptul că această tehnologie a devenit tot mai ușor accesibilă publicului nespecializat. O cantitate semnificativă de software deepfake poate fi găsită pe GitHub, o comunitate open source de dezvoltare de software. Deorece multe dintre aceste aplicații sunt folosite în scopuri de divertisment, cum ar fi filmele și jocurile, tehnologia în sine este legală. Cu toate acestea, scopurile din spate pot să ducă la procese civile sau chiar penale, după cum demonstrează și cazul din România.
Cercetările arată că oamenii sunt mai predispuși să cadă în capcana fake news, atunci când acestea sunt produse în format video, în comparație cu variantele scrise sau audio ale aceluiași conținut. Într-un studiu, 58% dintre participanții care au vizionat un clip video fake distribuit pe WhatsApp au crezut că acesta este credibil, comparativ cu 48% în cazul formatului audio și 33% în cazul formatului text. Acest efect de credibilitate sporește atunci când publicul nu este familiarizat cu subiectul.
Combaterea deepfake-urilor devine din ce în ce mai dificilă pe măsură ce inteligența artificială progresează. Soluția vine tot din zona inteligenței artificiale, de această dată pusă în slujba detectării deepfakes prin ”antrenamente” progresive.
Cu toate acestea, este o luptă continuă. În prezent, deepfake-urile audio realiste pot fi realizate folosind algoritmi deep learning, pornind doar de la câteva ore sau chair unele cazuri, minute de înregistrări ale persoanei a cărei voce este clonată. Ulterior, acea voce artificială poate fi modulată să afirme absolut orice. În 2020, un asemenea deepfake audio s-a aflat în centrul unei tentative de fraudă, chiar într-o companie de tehnologie.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de deepfake!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
