Invitatele emisiunii În Comunitate de astăzi au fost Diana Vintilă și Camelia Crișan, de la Fundația „Progress”.
Războiul din Ucraina a rupt din locul lor milioane de oameni. Câteva zeci au ajuns și la noi. Nu au rămas, sau prea puțini au făcut-o. România nu este însă obișnuită cu valuri de refugiați. Chiar și așa, ne-am mobilizat exemplar, iar oamenii aceștia au găsit aici sprijin.
Din păcate, conflictul din Ucraina nu s-a încheiat și nici nu pare a avea sfârșit imediat. Refugiații mai vin și s-ar părea ca, în al doilea val, mulți vor vrea să rămână la noi. Cum îi ajutăm? Cum îi integrăm?
Pe lângă material, oamenii au nevoie de suflet, de alinare, de cuvinte de încurajare. Dacă nu suntem specialiști, se adâncește trauma. S-ar putea să facem mai mult rău decât bine, să le adâncim traumele.
Fundația „Progress” cu asta se ocupă. Are un proiect în care instruiește bibliotecarii care și-au pus instituțiile la dispoziția refugiaților, ne-au spus Diana Vintilă și Camelia Crișan.
„Am parcurs niște etape; am făcut instruire cu refugiați. Sunt speakeri psihiatri de adulți și de copii, care îi învață să abordeze refugiații. Bibliotecile sunt acum spații pentru refugiați. Și ne-am gândit că trebuie ca bibliotecarii să îi ajute sufletește, să poată fi un sprijin real nu numai fizic, să-i distragă de la supărare. Să îi ajuta dacă au nevoie de psihoterapeut, de un medic psihiatru”.
Proiectul s-a născut când încă în Ucraina era liniște.
„Am făcut o cercetare înainte de acest proiect. Am avut interviuri cu bibliotecari din România, Republica Moldova, Ucraina și Serbia. În timpul acesta, a început conflictul din Ucraina. Multe biblioteci au răspuns imediat și au găzduit refugiați; biblioteca din Liov a devenit hotel. Unii bibliotecari întrebau ce servicii va doriți, iar ei spuneau că vor acasă. În Republica Moldova a fost o garderobă socială, pentru că unii au plecat doar cu hainele de pe ei”.
Cei mai mulți refugiați sunt copii. Pentru ei dezrădăcinarea și lipsa părinților le pot fi fatale dezvoltării ca adulți.
„Este o intervenție diferită la copii. Se intervine cu jocuri cu animarea interacțiunii cu copii. Unele biblioteci au fond de carte și au încercat să ajute și cu aceste cărți”.
Războiul din Ucraina se va opri, cu siguranță. Proiectul însă merge mai departe și se extinde.
„Noi vrem să extindem proiectul. Nu doar la biblioteci. L-am dezvoltat în primul rând la granița de est. Noi putem să facem deployment. În Blue Dot-uri de exemplu. Sau celor care oferă consultanță în Gara de Nord. Am depus cereri de finanțare pentru o continuare a proiectului. Lucrăm preventiv. Putem beneficia dincolo de criza ucraineană. Am reușit să facem față primului val, în care mulți nu au vrut să rămână. În al doilea val, vor fi oameni care vor dori să se stabilească aici. În sistemul din România este însă o problemă. Nu știu dacă suntem pregătiți să-i integrăm: cum le dăm certificate de meserii, CNP-uri, cum îi angajăm”.
Fundația „Progress” lucrează în special cu tineri. Pentru ei și dezvoltarea lor, se derulează încă un proiect.
„La egalitate cu acest proiect este Code Kids care implică tineri din toată țara. Ei sunt sprijiniți să învețe informatică. L-am dezvoltat în 22 de județe”.
