Invitata lui Răzvan Ursuleanu, în ediția de azi a emisiunii În Comunitate, a fost autoarea cărții „Atlasul Frumuseții”, fotografa Mihaela Noroc.
Ce este frumusețea? Cum o definim? Poate ea fi mai mult decât un răspuns septic al încadrării în niște standarde impuse de societatea modernă de consum?
„Frumusețea trezește sufletul la viață.”, spunea Dante Alighieri.
Exact asta a făcut și invitata noastră de azi. A lăsat frumusețea femeilor lumii să îi umple sufletul. În felul ei unic. Mihaela Noroc s-a aflat în căutarea frumuseții, mai bine de 9 ani, și a surprins-o în imaginile sale ce reprezintă femei din peste 100 de țări. A găsit-o atât în satele din Afganistan sau în comunitățile izolate din Amazon, cât și pe bulevardele marilor metropole și a reușit să arate că aceasta transcende planul fizic.
„Pentru că trebuie să dai glas unei diversități cât mai mari, să arăți cu adevărat ce înseamnă o femeie sau frumusețea, așa cum vrem, așa cum o putem percepe. Îmi place să adun cât mai multe povești și se pare că învățăm cel mai bine din poveștile oamenilor.”
Tot ceea ce are însemnătate, necesită timp. „Atlasul Frumuseții” a văzut lumina tiparului după o muncă intensă de 4 ani.
„Fetițele Pământului” este numele noului proiect, care va apărea în curând și care a avut nevoie de o perioadă asemănătoare de timp, pentru a fi gata.
„Mie îmi place să lucrez la o carte pe îndelete și foarte mulți ani. Cartea „Atlasul Frumuseții”, pe care ai răsfoit-o, a fost făcută în 4 ani. Mie, personal, mi se pare destul de puțin. A doua carte pe care o finalizez, „Fetițele pământului”, are și ea 4 ani. Am terminat-o anul ăsta și sunt 250 de portrete din mai mult de 50 de țări, iar cartea cu femeile României cred că o să dureze măcar trei-patru ani, ca să o duc la bun sfârșit, nu mă grăbesc.
Nu mă grăbesc și pentru că îmi place să văd și etapele mele personale de dezvoltare. Mi se pare că influențează foarte mult felul în care mă maturizez eu și întrebările pe care mi le pun eu, totul se reflectă în fotografiile pe care le fac și, atunci, nu mă grăbesc, am și posibilitatea să lucrez încetișor.”, a spus Mihaela Noroc.
Frumusețea se află în conexiunea dintre suflete, astfel ochii privitorului vor vedea o manifestare intimă a sublimului și ceea ce vor percepe va fi o imagine eliberată de standardele artificiale, impuse de societate. Pentru a reuși să obțină imaginea care să vorbească astfel, Mihaela Noroc a învățat că e nevoie de o conexiune între ea și femeia fotografiată. Astfel, punctul ei de vedere devine punctul de vedere al celui ce va privi fotografia. Este un transfer sufletesc totodată, privitorul va trăi și emoția fotografei.
„A evoluat foarte mult și stilul meu de a fotografia. În fotografia mea e foarte important ca femeia să mă privească, să te privească, să se uite la noi, adică e o conexiune care se produce între noi, privitorii și persoana fotografiată și atunci toate femeile trebuie să se uite în obiectiv și bineînțeles că aveam nevoie de acordul lor înainte, cel puțin vizual, câteva secunde înainte, dar pe parcurs ce am lucrat la proiect mi-am dat seama că e foarte important să stabilesc o legătură dinainte.”
În prezent, fotografa Mihaela Noroc lucrează la un nou proiect. Unul despre românce. Frumusețea femeii române, a femeii mamă, a femeii pompier, a femeii care muncește pământul, a femeii doctor, a celei care explorează lumea în care trăiește. Românce care locuiesc pretutindeni. Și-ar mai dori să ducă la bun sfârșit alte câteva proiecte. Unul dintre ele va vorbi despre femeia Mamă, un altul despre frumusețea femeii aflată în maturitatea celor 50 de ani.
„Lucrez la mai multe proiecte în paralel. Mi-ar plăcea să existe cartea „Mamele Pământului”. Mi-ar plăcea, iarăși, să existe o carte cu femei trecute de, nu știu, 50 +, 60+, dar de pe întreg globul. Mi-ar plăcea să descriu diferite etape din viața unei femei. Și asta o să fie munca mea pentru tot restul vieții”, ne-a mai povestit Mihaela Noroc.
Pentru toate acestea este nevoie de lumină bună. Fotografia se scrie cu lumină. Mai ai nevoie de un mic miracol, ca să găsești subiectul care să reflecte ceea ce vrei tu să transmiți. În final, ai nevoie, iar, de lumină. De cea din interiorul celui care va privi imaginea. Ca mesajul tău să ajungă acolo, în suflet, unde se află întreaga frumusețe.
Autor: Monica Liche
