Factura pentru energia electrică este prinsă între plafonarea prețurilor, numărul locurilor de consum și chiriași. Labirintul declarațiilor pe proprie răspundere și al numărului mare de schimbări ale detaliilor legii ne-a determinat să apelăm la explicațiile unui specialist în domeniu. Invitatul Ioanei Brușten, în ediția de azi a emisiunii #InComunitate, a fost Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energiei Inteligente.
Plafonarea o ia la vale printre cereri și declarații pe proprie răspundere, noi contracte pentru chiriașii care vor să își plătească facturile cu preț redus și cele câteva zile rămase până la finalul anului, termenul limită pentru depunerea actelor.
„Există această situație, practic să se creeze un haos, atât la nivelul furnizorilor, cât și la cel al consumatorilor. Gândiți-vă ce înseamnă să te apuci să iei sute de mii, poate milioane de astfel de cereri, declarații, să le introduci în sistem, ce înseamnă potențialele greșeli pe care trebuie să le identifici, fie produse de consumator la momentul scrierii ori produse de către operatori, care introduc atâta atâtea milioane de date într-o bază de date. Este imposibil să termine până la Paști, dar până la finalul anului. Asta dovedește faptul că suntem, din nou, rupți de realitate. Nu știm, de fapt, ce însemnă numărul celor cărora ne adresăm ,după care nu știm ce înseamnă un astfel de mecanism, să preiei aceste cereri, să le înregistrezi, să le pui într-un sistem și să să le procesezi, deci, pur și simplu, dovedește că nu avem, din nou, și în zona aceasta, o legătură clară cu ceea ce se întâmplă pe teren.”, a spus Dumitru Chisăliță.
Românii sunt nevoiți să se descurce prin hățișul birocratic al ultimelor hotărâri, luate în privința categoriilor care pot beneficia de prețurile înghețate. Declarațiile pe proprie răspundere pun românii pe jar, chiar înainte de sărbători.
„Consider că legarea acestui loc de consum de o singură plafonare, care, așa cum vedem, urmare a diverselor declarații, s-a făcut din dorința de a îi sancționa pe „bogați”, cu ghilimelele de rigoare. Dacă ai două chirii și ai două locuri de consum, nici pe departe nu ești bogat. Nici dacă ai două locuințe nu putem să discutăm despre oameni bogați. Consider că s-a plecat greșit pe această idee. Așa s-a ajuns la acest haos, și dincolo de haos cea mai tristă situație este că zeci de oameni stau în fiecare zi la cozi, în frig.
Cred că este elementul maxim al înjosirii unui om, să-l ții la coadă, în frig pentru a-și primi un drept care i se cuvine, într-o lege care este deja aprobată.”
Dilemele nu se opresc aici. Un om a închiriat o casă. Proprietarul mai are un loc de consum pe numele lui, și va beneficia de plafonare la adresa care îi servește drept reședință. Ce se întâmplă în acest caz cu chiriașul său? Ce posibilități are acesta ca să nu plătească facturile cu prețul întreg?
„Legea vine și spune că nu ai voie să beneficiezi decât la un singur loc de consum, de plafonare. Persoană fizică își aleage propria locuință, propriul loc, în care își are domiciliul și reședința, să beneficieze de un preț plafonat, ceea ce face ca acest chiriaș să fie condamnat la a plăti un preț, mă rog, plafonat la 1,3 kwh, dar nu plafonat la 0,68 lei kWh cât ar plăti dacă ar consuma sub 100 de kwh ori din acest punct de vedere, din start, cumva se creează o discrepanță majoră între aceste două categorii, chiriași și proprietari și, care, așa cum spuneam, nu poate să fie rezolvată, din punctul meu de vedere, decât prin eliminarea acestei conexiuni plafonare la un singur loc de consum.
Există variante de a te încadra în lege , de exemplu, chiriașul respectiv poate să-și facă propriul contract de furnizare energie electrică și atunci ar beneficia de un astfel de avantaj, de plafonare, dacă el nu mai are un alt loc de consum”, a mai punctat Dumitru Chisăliță
O altă întrebare se desprinde în cazul familiilor care închiriază o casă pentru copiii lor, care sunt studenți, deci aflați încă sub îngrijirea părinților. Au dreptul la tarif plafonat?
„În conformitate cu legea care a fost aprobată în urmă cu șapte zile nu există introdusă o categorie specială nici pentru chiriași și nici pentru studenți, astfel încât dacă acel apartament este pe numele părinților și mai ales dacă contractul de furnizare energie este pe numele părinților atunci părinții trebuie să aleagă dacă vor beneficia de plafonare la locuința de domiciliu pe care o au părinții sau vor accepta să plătească ei mai mult și să beneficieze de plafonare la nivelul apartamentului unde există același beneficiar, același client la nivelul furnizării de energie electrică.”
Consumul de energie electrică are praguri. Ca să nu ne trezim cu o factură imensă care să ne facă să resimțim lovitura în bugetul familiei, Dumitru Chisăliță ne-a explicat care sunt acestea și ce preț trebuie să achite un român în cazul în care a depășit primul prag, cel de 100 kWh, apoi ce cel de 255 kWh, și, în final, pe cel de 300 kW.
„Dacă consumul este între 100 și 300 de kw atunci se achită primii 255 de kwh la un preț de 0,8 lei pe kwh cu TVA inclus, iar diferența până la 300 de kwh cu prețul de 1,3 lei pe kwh cu TVA inclus. Dacă vorbim din start de un consum peste 300 de kwh pe lună, atunci prețul care va fi achitat este de 1,3 lei pe kWh cu TVA inclus.”
Un alt punct de interes este cel care tratează nedumerirea oamenilor care au mai multe proprietăți. Cum se aplică legea în cazul acestora, diferența dintre domiciliu și reședință și importanța completării în mod responsabil a declarațiilor, am aflat de la invitatul nostru, Dumitru Chisăliță.
„Nu este vorba de proprietăți, este vorba de locuri de consum. Practic, se cere ca un client să încheie un singur contract pe un singur loc de consum.
Nu putem să ne alegem noi locul de consum, legea vorbește de faptul că trebuie să alegem între domiciliu și reședință. Domiciliul reprezintă adresa din buletin iar reședința, conform Codului Civil, este o locuință secundară, în care o persoană stă cel puțin 15 zile.
În momentul în care fac aceste declarații, aceste declarații se fac pe proprie răspundere și intră sub incidența legii.”
Finalul de decembrie a sosit cu temperaturi scăzute și cu povara depunerii acestor declarații. Asta înseamnă ore de stat în frig, stres și, din acest motiv, invitatul de azi a făcut și o recomandare:
„Ce pot să recomand este ca oamenii să evite să meargă și să stea în frig și la cozi. Să folosească sistemele informatice, să completeze aceste cereri în mod electronic și să le transmită pe adresele de email a furnizorilor lor de energie.”
Update: La finalul zilei, autoritățile au anunțat că lucrează la o nouă Ordonanță de Urgență care modifică OUG-ul inițial. Românii care au așteptat ore în șir, la cozi interminabile și în frig, au aflat că demersul lor a fost inutil. Declarațiile pe proprie răspundere ale celor cu mai multe locuri de consum nu mai sunt necesare.
Este, totuși, o veste bună pentru cei care s-au gândit să mai amâne, o zi sau două, depunerea acestora.
Vorba lui Murphy: „Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate poimâine nu mai trebuie.”
