Fenomenul se va produce la ora 23:38 și va marca și cea mai scurtă zi din an, care va fi de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, arată Observatorul Astronomic Amiral Urseanu.
Începând de la această dată, până la 21 iunie 2023, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Solstițiul de iarnă este legat de mişcarea anuală a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
În preajma producerii solstiţiului de iarnă, avem şi ultimul curent de meteori al anului, Urside, activ între 13 – 24 decembrie, şi a cărui perioadă maximă de manifestare (5-10 meteori pe oră) este, în acest an în noaptea de 21/22 decembrie, continuând până spre dimineaţă, potrivit calendarului astronomic al Organizaţiei Mondiale de Meteori (IMO – International Meteor Organization).
Urside este rezultatul particulelor de praf lăsate de cometa Tuttle, descoperită pentru prima dată în 1790, cu perioada de manifestare cuprinsă în fiecare an între 17 şi 26 decembrie.
Deşi spectacolul nu este atât de grandios ca în cazul altor curenţi de meteori, uneori se produc adevărate erupţii cu până la 100 de meteori pe oră.
Cei pasionaţi de astfel de evenimente au şanse mai mari de vizionare din locuri întunecate, departe de luminile oraşului.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia.
Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.
Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din anul 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Traditii şi obiceiuri la români
Se spune că în ziua de 21 decembrie, a solstițiului de iarnă, răul și binele se bat, iar cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile. În noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer. Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei, vor avea parte de greutăți în tot anul 2023.
Tradiția mai spune că, pe 21 decembrie, oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, lucru care se mai păstrează în unele sate din România.
De asemenea, în trecut, la solstițiul de iarnă oamenii sacrificau animale. Această practică a fost înlocuită ulterior cu sacrificarea simbolică a unui stejar sau brad, care era tăiat și apoi ars.
