Pasajul și terminalul multimodal Basarab, un dezastru și o rușine!
La 12 ani de la darea sa în circulație, Pasajul Basarab și terminalul multimodal aferent se află într-o adevărată stare de dezastru.
Lifturile și scările rulante nu mai funcționează de ani de zile, toaletele publice sunt închise, praful s-a depus gros de două degete peste tot, iar mirosul de urină este omniprezent.
Trotuarul rulant care făcea legătura între terminalul multimodal Basarab și peronul întâi al Gării de Nord nu mai funcționează nici el de ani și ani de zile și s-a transformat într-un depozit de gunoi și un focar de infecție, o adevărată rușine la una dintre principalele porți de intrare în Capitala unei țări europene…
O veste bună, se mai cheltuie niște bani…
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a susținut, în repetate rânduri, că această situație dezastruoasă a Pasajului și a terminalului ar fi cauzată de faptul că investiția nu ar fi fost recepționată și, de aceea, nu ar putea fi făcută nici curățenie, nici mentenanță.
Nicușor Dan venea, însă, joi, cu o așa-zisă veste bună, în această privință.
„Am lansat în SEAP procedura de achiziție a serviciilor de expertizare tehnică a Pasajului Basarab, astfel încât, după mai mult de un deceniu, recepția acestui obiectiv de investiții să poată fi finalizată”, se scria pe pagina de socializare a edilului șef.
„Concret, după finalizarea raportului de expertiză, acest pasaj va putea fi preluat de Administrația Străzilor și va fi, în sfârșit, reparat și administrat”, se mai scrie pe pagina lui Nicușor Dan.
Ceea ce nu se spune pe pagina primarului general al Capitalei este că pasajul a fost predat încă din 2015 celor care ar fi trebuit să se ocupe de curățenie și mentenanță. Astfel, prin HCGMB 139/2015, art. 1: „Se aprobă predarea în administrare către Administrația Străzilor, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement, Regia Autonomă de Transport București și către Primăria Municipiului București – Direcția de Utilități Publice a obiectivului de investiții pasaj rutier denivelat superior Basarab”.
În aceste condiții, se impun urmatoarele întrebări. Cum a fost predat pasajul fara receptie? de ce nu au făcut întreținere și reparații instituțiile către care a fost predat pasajul? Cum a putut fi preluat acesta fara receptie si daca aceasta totusi a existat, de ce mai vrea Primăria Capitalei să cheltuie 375.000 de lei pentru o expertiză?
Cum dai ceea ce nu ai?
Dacă am face abstracție de HCGMB 139/2015 și am admite că pasajul, în ansamblul său, nu ar fi fost recepționat, se pune întrebarea cum a putut Primăria Capitalei să predea către Primăria Sectorului 1 parcajul suprateran de sub Pasajul Basarab, de la intersecția dintre Șoseaua Nicolae Titulescu și Calea Griviței, pe care nu îl preluase în administrare?
