Summitul B9 de Varșovia – declarațiile președintelui Klaus Iohannis

Articol de bucurestifm, 22 februarie 2023, 20:11

„Am participat astăzi la Summitul București 9, organizat aici, la Varșovia, în contextul vizitei Președintelui Statelor Unite ale Americii, la un an de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Privind înapoi la acest an care s-a scurs, avem convingerea că, în continuare, unitatea și solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt absolut esențiale și că au reprezentat, ca să zic așa, arma noastră secretă.

Rusia a readus războiul în Europa, iar statele NATO de pe Flancul Estic, reunite în acest format de coordonare a pozițiilor noastre la nivel Aliat, pe care l-am inițiat împreună cu Președintele Poloniei în 2015, se află în prima linie a efortului de contracarare a efectelor negative ale acestui război brutal, nicio justificare.

Formatul București 9 dinamizează, în același timp, efortul multidimensional la nivelul întregii Alianțe în contextul acestui război, așa cum o reflectă și Declarația Comună pe care am adoptat-o astăzi, la acest Summit.

Agenda discuțiilor noastre a vizat consolidarea sprijinului pe care Statele Unite, dar și celelalte state aliate, inclusiv statele Formatului București 9, îl acordă Ucrainei, precum și demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Mizele efortului nostru pentru a readuce pacea în Europa sunt fără precedent și sunt recunoscute și întărite prin angajamentul fără echivoc al Statelor Unite față de securitatea pe Flancul Estic al NATO, reconfirmat astăzi prin prezența Președintelui Biden la Summitul B9 de astăzi și prin soliditatea implicării sale în regiune.

Această implicare este demonstrată de creșterea prezenței americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, ca factor extrem de important descurajator. În același timp, salutăm și contribuim la procesul de articulare a unei Strategii dedicate Mării Negre la nivelul administrației americane.

Un prim punct esențial pe care l-am subliniat astăzi este necesitatea continuării sprijinului robust al NATO și al statelor Aliate pentru Ucraina.

Cu această ocazie, am reafirmat sprijinul multidimensional al României pentru efortul Ucrainei de contracarare a agresiunii ruse. Vreau să fie foarte clar: sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetățenilor români și a NATO în ansamblu.

România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, va rămâne alături de autoritățile de la Kiev și de cetățenii ucraineni oricât timp va fi necesar pentru ca ei să câștige acest război.

România va continua să primească cu brațele deschise refugiații din Ucraina, așa cum a primit până acum peste 3,5 milioane de oameni, să ofere sprijin substanțial și să susțină economia ucraineană, așa cum am demonstrat prin efortul nostru de a asigura tranzitul a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina.

Totodată, am reafirmat astăzi susținerea României pentru deciziile NATO de la București, din 2008, în ceea ce privește perspectiva integrării euroatlantice a Ucrainei. Ucraina va deveni stat membru NATO atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite.

Sper ca Summitul de la Vilnius din acest an să marcheze o etapă importantă în acest proces.

În al doilea rând, am pledat puternic pentru dezvoltarea eforturilor Aliate de întărire a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic, în baza deciziilor Summitului NATO de la Madrid, precum și în anticiparea unor rezultate ambițioase ale Summitului de la Vilnius.

În acest sens, am subliniat importanța unei viziuni coerente asupra Apărării Înaintate pe întregul Flanc Estic, așa cum am discutat și decis la Madrid.

Totodată, am evidențiat necesitatea unui angajament sporit în abordarea provocărilor de securitate la Marea Neagră, având în vedere atât diversitatea și creșterea în intensitate a acestora, cât și consacrarea Mării Negre drept zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în Noul Concept Strategic al NATO.

În al treilea rând, am subliniat în cadrul Summitului B9 necesitatea de a susține, cu toată forța, ordinea internațională bazată pe reguli, în ciuda eforturilor Moscovei de a distruge acest pilon fundamental al păcii, securității și prosperității noastre comune. România este implicată activ în eforturile de tragere la răspundere a Rusiei, la nivel internațional, pentru crimele odioase comise în Ucraina.

Cel de-al patrulea și ultimul punct pe care l-am susținut astăzi este necesitatea de a ne spori angajamentul față de partenerii cei mai vulnerabili în fața efectelor agresiunii ruse.

Astfel, creșterea rezilienței Republicii Moldova este esențială, mai ales în lumina recentelor încercări de destabilizare pe care le-am condamnat cu tărie.

România va continua să acționeze ca un Aliat de încredere și va contribui cu toată forța sa la întărirea NATO.

Rămânem uniți în fața acestei agresiuni fără precedent în istoria noastră recentă, apărăm cu hotărâre fiecare centimetru de teritoriu Aliat, iar cel mai important este că astfel românii au cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră!”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că România este dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu.

„Nu avem informaţii că acţiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanţa acestor atacuri informaţionale, oamenii din Moldova se simt ameninţaţi, în nesiguranţă, dacă au aflat despre astfel de intenţii”, a spus şeful statului la Ambasada României la Varşovia, după reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9).

El a arătat că în acest context, România şi românii joacă un rol important pentru a le da asigurări cetăţenilor moldoveni că sunt alături de ei.

„România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice scenariu”, a subliniat şeful statului.

Despre scandalul Bâstroe, șeful statului a declarat: ”Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certaţi, au nevoie de sprijin.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, referindu-se la scandalul legat de Canalul Bâstroe, că ucrainenii trebuie să fie sprijiniţi în acest moment, nu certaţi, iar discuţia trebuie făcută cu date certe, referitoare la lucrările care au efectiv loc. Şeful statelor le-a recomandat politicienilor români să se ocupe de alte teme, până va fi clarificată situaţia de la Bâstroe. „Nu mi se pare oportun pentru România. Aceste chestiuni care duc la o tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi şi în Ucraina unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar vă asigur că vor fi şi care se bucură în Moscova”, a adăugat Iohannis.

„Ucrainenii au solicitat să existe discuţii şi cu Ministerul Transporturilor şi de Externe. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au un temei dovedit. (…) E bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei. Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislaţia internaţională, să discute cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun.

Nu vreau să se tolereze lucrări care pun în pericol biodiversitatea Dunării, dar nu cred că ebine să ne ambalăm fără să ştim ce se întâmplă aici. Îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experţi”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat la Varşovia despre subiect.

Referitor la lucrările ilegale care s-ar face acolo, şeful statului a precizat: „Despre lucrări voi fi înştiinţat atunci când îmi confirmă experţii ce anume lucrări se fac. Ştie şi Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Ei ne-au anunţat oficial că vor să fac dragări şi lucrări de întreţinere. Nu e absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Delta e preocuparea numărul 1 pentru ei”.

El le-a recomandat politicienilor români să se ocupe de alte teme până va fi clarificată situaţia de pe Canalul Bâstroe.

La reuniunea extraordinară a Formatului B9, care a avut loc la Palatul Prezidenţial din Varşovia, au participat şi preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.