Flavia Voinea, manager BucureștiFM: „De ce mi se pare mie foarte important să adunăm aceste știri? Sigur și pentru perspectiva istorică la care ne putem întoarce oricând de acum încolo, dar și pentru noi, acum, la un an mi se pare interesant să ne uităm la surse și să vedem evoluția mesajului care vine din diferite locuri, să vedem cum s-a schimbat, să vedem nuanțele care au apărut între timp, să vedem schimbările, uneori mari, alteori abia sesizabile și să te întrebi de ce au apărut și să analizezi un pic mai mult, de la conexiuni, de la alianțe, până la modalități în care acestea s-au rupt”.
București FM și Agenția de Presă RADOR au lansat în 24 februarie, la un an de la declanșarea războiului din Ucraina, cartea în format electronic și site-ul stirilerazboiului.ro.
Informațiile complexe și profesioniste din acest site fac referire la primele 30 de zile de conflict, reflectate în știrile transmise de Agenția de Presă RADOR, în perioada 21 februarie – 22 martie 2022.
Știrile au fost grupate cronologic, din perspectivă politică, militară, economică, socială și de mediu și sunt prezentate în acest document fără modificări sau adăugiri care ar putea influența percepția publicului. Site-ul stirilerazboiului.ro conține știrile proprii Radio România, dar și informațiile obținute ca urmare a monitorizării zilnice a fluxurilor de știri străine începând din data de 21 februarie, când au apărut primele temeri serioase referitoare la posibilitatea unei invazii.
O componentă specială a documentului stirilerazboiului.ro o reprezintă mărturiile corespondenților de război Radio România – Mario Balint, Alex Buzică și Ilie Pintea, trimiși în Ucraina, declarații emoționante despre viața dramatică pe care o au oamenii din Ucraina, o țară răvășită de război.
În ediția specială De10xRomânia din 24 februarie, invitatele lui Răzvan Petre au fost Flavia Voinea, manager București FM, Carmen Ionescu, manager Agenția de Presă Rador și Adelina Tocitu redactor București FM și coordonatorul proiectului știrilerazboiului.ro, care au vorbit despre dorința a avea o platformă care să conțină toate aceste informații, astfel încât la un an de la declanșarea acestui război să avem o imagine de ansamblu, să putem să observăm, să reflectăm și să înțelegem care a fost desfășurarea evenimentelor și impactul lor în viața noastră. Ce s-a schimbat? Cum ne-am schimbat noi?
……………
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Cum ați aflat despre despre proiectul ăsta?
Flavia Voinea, manager București FM: Adelina a venit întâi la mine, să îmi spună că are o idee și să mă întrebe ce cred despre ideea ei. În primul moment am stat și m-am gândit dacă este potrivit ca un radio local, regional, axat pe actualitatea bucureșteană și parte din rețeaua Radio România Regional, să se implice într-un proiect de documentare pentru știri internaționale pentru o situație care e adevărat, se întâmpla la doi pași de noi, dar reprezenta totuși un tip de conținut editorial care nu era specific radioului nostru. Însă am avut nenumărate motive care m-au făcut să spun da. Unul dintre ele era că toată actualitatea bucureșteană era dată peste cap de problemele refugiaților. Aveam campanii în minte, căutam modalități de ajutor, căutam modalități prin care să-i informăm pe oamenii care au ajuns la noi despre ceea ce se întâmplă în oraș, unde pot să locuiască, cum pot să țină legătura cu cei de acasă. Toate astea au schimbat perspectiva noastră și atunci m-am gândit că să adunăm într-un loc tot începutul acestui acestui război ar fi un lucru interesant. Plus că noi, București FM, credem mult în tânăra generație și în ajutorul pe care trebuie să-l dăm studenților. Carmen este, de asemenea, adepta acestui lucru. Carmen este și profesoară la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, de unde vin adesea studenți în practică la noi. Și atunci, cumva, răspunsul a venit firesc: Da.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Cum a ajuns vestea și la Carmen Ionescu?
Carmen Ionescu, manager Agenția de Presă Rador: Echipa de la Rador, într-adevăr, făcea o treabă foarte bună în tot timpul războiului, dar mai ales în prima lună, s-au făcut sute de monitorizări din presa din toate limbile pe care noi le acoperim. Acoperim în 15 limbi străine și mai ales în ucraineana, rusă și engleză în acest caz. Mi s-a părut extraordinar să putem cumva păstra această istorie, pentru că știrile, după cum știm cu toții, sunt un produs efemer. O știre te bucură enorm. „Uau, ce știri am dat eu astăzi!” Dar după câteva minute, ea poate deveni istorie. Prin intermediul acestui proiect am reușit să fixăm într-un document ceea ce s-a întâmplat în prima lună de război. Și pentru noi a mai fost încă o lecție, Răzvan. A fost o lecție în care noi, cei de la Rador, am învățat să lucrăm într-o echipă, într-o echipă mai mare, cu jurnaliști de radio. Și te rog să ne crezi că asta ne-a plăcut teribil.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Păi, implicarea unei agenții de presă în produsele radio, mai ales în cele online, în 2023, consider că e foarte importantă, dacă nu vitală, pentru presa digitală. (…) Adelina cum ți-a venit ideea să faci acest proiect?
Adelina Tocitu, redactor București FM: După ce m-am dezmeticit, cred că la vreo lună de zile după ce a început acest război, mi-am dat seama că e un flux de informație foarte, foarte, foarte mare și recunosc că am încercat să urmăresc singură acest flux de știri, uitându-mă pe fluxul colegilor de la Rador și mi-am dat seama că este imposibil să facă asta. Nici dacă aș fi stat în fața laptopului non-stop, dacă aș fi dormit, cu ghilimele de rigoare, în fața laptopului, n-aș fi reușit de una singură să monitorizez tot fluxul de informație care venea. Și atunci da, după ce am vorbit cu Flavia și mi-am dat seama că nu pot să fac singură lucrul acesta, am luat legătura cu cei de la Rador. Carmen Ionescu m-a primit și am primit într-adevăr buletinele de știri. Eu am început această monitorizare a știrilor de război din 21 februarie, de când Putin a declarat independența celor două regiuni, pentru că pentru mine acela a fost un moment limită, adică pentru mine, în momentul ăla declanșarea războiului era doar o chestiune de timp. De aceea am și început de atunci. Puteți vedea pe site-ul știrile războiului.ro. știri până în 22 martie și vreau să spun că cei de la Rador au muncit enorm. Dacă în 21 februarie un buletin de știri de la Rador avea 70 de pagini, având și alte informații, nu numai cele dedicate războiului care urma să înceapă, în 24 februarie un buletin de știri de la Rador avea 150 – 170 de pagini. Actualitatea continea numai știri care veneau din această zonă și cu declarații din această zonă. Iar pe site-ul știrilerăzboiului.ro. sunt știri politice, sociale, economice, de mediu. Vedeți declarațiile celor care sunt implicați direct în acest război, celor care nu sunt implicați în mod direct. Sociale (n.r. știri sociale), drama refugiaților a fost și pentru mine ceva nou în acest război. M-am întâlnit cu primii refugiați la trei zile de la declanșarea acestui război, la Biserica ucraineană din București și n-a fost ușor. Nu vreau să îmi imaginez ce a fost în sufletul celor care au fost la graniță sau în sufletul corespondenților de război, ai noștri.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: „Verba volent, scripta manent”. Tot ceea ce nu este fixat și e doar vorbit la radio nu rămâne și la un moment dat nu mai contează. Este efemer, cum s-a exprimat Carmen Ionescu. Pentru noi, jurnaliștii, este foarte clar, e limpede ca lumina zilei de ce acest site, acest demers e atât de important. Dar de ce atât de important pentru opinia publică?
Adelina Tocitu, redactor București FM: Stăteam și mă gândeam la mine și aici am să mă dau pe mine exemplu. Cumva, ideea asta de a aduna tot la un loc mi-a venit urmărind un proiect al nostru, al radioului. Am în fața mea un volum care se numește „E un început în tot sfârșitul”. Este apărut în 1998, de asemenea, la Editura Casa Radio. Sunt știrile de la Revoluția din 1989. Deși eu aveam 3 ani la Revoluție, am niște amintiri vagi de atunci din casă, care m-au marcat. Pe mine acest volum cu știri din perioada aceea m-a ajutat să înțeleg ce s-a întâmplat într-un moment în care eu aveam 3 ani și n-aveam discernământul unui om adult să înțeleg implicațiile și consecințele unui eveniment atât de important pentru societatea noastră. Mi-am dorit foarte mult să avem la un loc această informație, astfel încât să vedem ce s-a întâmplat, să înțelegem consecințele, să înțelegem implicațiile. Pentru cei de vârsta mea sau mai mici decât mine cred că este primul război pe care îl conștientizăm cu adevărat, înțelegem exact ce se întâmplă foarte aproape de noi. Sigur că au mai fost conflicte după 90 în zonă, dar dacă stau să mă gândesc la ce s-a întâmplat, era mult prea mică ca să înțeleg.
Flavia Voinea, manager București FM: Despre asta e vorba. E vorba de cum îl percepem acum și cât de aproape se întâmplă.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Ca să afli ce s-a întâmplat atunci. Pentru că și atunci a fost o situație geopolitică destul de grea, destul de apăsătoare în prima jumătate a anilor 90, dacă îmi aduc aminte, chiar pe la granițele noastre s-au întâmplat destul de multe lucruri, Ele n-au rămas totuși fixate într-un mediu ușor accesibil. Sigur că ai nevoie de un documentarist sau să știi unde să mergi ca să găsești ceva documentare despre asta. Dacă lucrurile astea există în mediul digital, sunt mult mai ușor de înțeles și de accesat mult timp de acum încolo. Ce conține acest site știrilerăzboiului.ro? Și încă o întrebare dacă îmi permiți, Flavia, de ce doar primele 30 de zile ale invaziei Rusiei în Ucraina?
Flavia Voinea, manager București FM: Site-ul conține știrile din primele 30 de zile. Începutul nu a fost din 24 februarie, ci din 21 februarie. Adelina a explicat un pic. Atunci a fost momentul practic al semnalului declanșării războiului. Toată lumea a înțeles de atunci că este o chestiune de timp. A durat trei zile până când s-a produs. Din 21 februarie până în 22 martie sunt adunate toate știrile care au trecut prin mâna Radorului, ca să zic așa, cu toate sursele. Deci avem și perspectivă rusească și occidental, foarte multe surse acolo menționate, grupate de Adelina pe cele cinci domenii: politic, militar, social, economic și mediu. De ce 30 de zile? Păi și pentru că este un semnal, un simbol. Pentru că eu cred că doar Carmen a înțeles când noi ne-am apucat de joacă asta ce presupune. Cred că doar Carmen a înțeles volumul pe care îl presupun cele 30 de zile. Când a venit Adelina la mine prima oară cu un produs intermediar în print, cu 13 zile din cele 30 nu vă pot explica cât era.
Am vrut să-l arăt președintelui director general, care știa de proiect și care ne îndemna să-l facem. Și i-am spus: „Vreau să vin să îți arăt ceva, dar nu mă pune să-ți trimit o poză pe whatsapp. Te rog, primește-mă să îți arăt, să vezi cu ochii tăi!” Și m-am dus cu acel document care era cât trei teze de doctomania rat. Era un tom întreg! Și am zis: acesta este, de fapt, mai puțin de jumătate din ceea ce va fi la final”. Știi de ce mi se pare mie foarte important să adunăm aceste știri? Sigur și pentru perspectiva istorică la care ne putem întoarce oricând de acum încolo, dar și pentru noi, acum, la un an mi se pare interesant să ne uităm la surse și să vedem evoluția mesajului care vine din diferite locuri, să vedem cum s-a schimbat, să vedem nuanțele care au apărut între timp, să vedem schimbările, uneori mari, alteori abia sesizabile și să te întrebi de ce au apărut și să analizezi un pic mai mult, de la conexiuni, de la alianțe, până la modalități în care acestea s-au rupt.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Vreau să întreb pe Carmen Ionescu, managerul agenției de presă Rador, o chestiune legată de perspectiva didactică a acestei povești. Văd cartea (…), are 1318 pagini. Din perspectiva didactică, astfel de demersuri pot fi utile în sistemul de învățământ universitar?
Carmen Ionescu, manager Agenția de Presă Rador: Da, sunt extraordinar de util. (…) Bineînțeles, este un material accesibil. Nu doar profesorii și cercetătorii vor putea găsi acolo anumite detalii care interesează pentru a analiza prima lună de război. Să ne gândim că există un întreg câmp de cercetare. Vorbim despre fake-news, vorbim despre propagandă, vorbim despre multe câmpuri de cercetare care pot fi deja decelate în prima lună de război. Dacă suntem un pic atenți, o să vedem un ton al știrilor până în data de 4 martie, când, în data de 4 martie, Rusia dă celebra lege privind expulzarea unor corespondenți străini a mass-media străină și vorbește atunci despre faptul că jurnaliștii vor fi pedepsiți dacă dau știri false, dar știri false în opinia lor, despre armata Rusiei. Veți vedea imediat schimbarea de ton înainte și după 4 martie. (…) Adică oricine îndrăznea să vorbească despre cuvântul război și nu „operațiune specială” deja dădea o știre falsă în opinia Rusiei. Deci inclusiv din acest punct de vedere este deosebit de interesantă prima lună de război, de analizat. De asemenea, este foarte interesant pentru studenți. Studenții au tot felul de teme de făcut, iar acest material este foarte util. și haideți să fim serioși, cât studenți mai merg acum în biblioteci? Foarte puțini. Când noi eram la facultate știu că la BCU era așa o efervescență, ne și plăceau sălile acelea, era cool să citești în sările acelea, să bei o cafea cu prietenii. Ei acum sunt online și din acest motiv eu cred că demersul nostru de a pune online acest volum și să explicăm în acest site, să detaliem toate aceste capitole cred că este un demers extrem de bun.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Plus că anumite cuvinte cheie sunt foarte ușor de găsit într-un într-un volum cu 1318 pagini.
Flavia Voinea, manager București FM: Da. (…) Pe site avem două două lucruri. Avem odată cartea integrală așezată așa cum cer regulile de documentare, de cercetare profesioniste, în ordinea strict cronologică pe zile și mai avem articolele care au fost ușor modificate din punct de vedere vizual de colegul nostru Vicențiu Andrei, așezate cuvinte cheie pentru ușurința lecturii pe zi, pe zile și pe perspective. Cele cinci perspective din care putem analiza prima lună de război. Conținutul nu este modificat din punct de vedere ștersături, eliminării, adăugirii, dar este doar o așezare mai facilă, dacă te interesează o anumită zi din cele pe care noi le avem în carte, dar, repet, avem a ambele variante tocmai pentru a fi ușor de găsit în funcție de ceea ce dorește să urmărească în acest site cititorul. Mi se pare foarte interesant să vedeți cât de diferite sunt abordările colegilor de la de la Rador. Pe lângă faptul că ei sunt nepermis de ascunși în față, în spatele calculatoarelor și nu ies în mod normal să vorbească despre ceea ce scriu, dacă-i ascultăm este foarte mare diversitatea de abordare, ceea ce este foarte interesant, pentru că asta arată cât de complete sunt știrile pe care ei le livrează. Unii dintre ei ne-au vorbit despre fake-news, alții dintre ei ne-au vorbit despre importanța de a căuta mai multe surse atunci când vrei să urmărești un subiect. Alții n-au vorbit despre acele surse despre care știu, rusești de pildă, despre care știu că livrează știri îndoielnice. Alții despre perspectiva umanitară a ceea ce cauți într-o „operațiune specială”, adică război. Mai avem de spus din site, este un lucru pe care Adelina l-a făcut, de asemenea, anul trecut, și anume interviuri cu cei trei corespondenți. Foarte interesante abordările lor.
Răzvan Petre, realizator De10xRomânia: Trei generații de corespondenți de război – Alex Buzică, Mario Balint și Ilie Pintea.
Flavia Voinea, manager București FM: Adelina a vrut să arate perspectiva umană a acestui război, pe lângă ceea ce rece citeam noi în știri, a vrut să vadă ce au simțit oamenii aceia, ce au trăit oamenii, ceea ce pot transmite dincolo de știri.
Răzvan Petre: Cum i-ați regăsit, după prima experiență în Ucraina, pe Alex Buzică, pe Mario Balint și pe Ilie Pintea.
Adelina Tocitu, redactor București FM: De exemplu, pentru Alex Buzică știu că este prima experiență în calitate de corespondent de război. Ce pot să spun despre toți trei este că și-au dorit să facă asta. Și cred că trebuie să îți dorești să fi corespondent război, pentru că, din punctul meu de vedere, este extrem de dificil. Pe lângă faptul că trebuie să ai curaj, trebuie să ai motivație, spunea Ilie Pintea la un moment dat. Ei am întrebat din ce ai făcut un corespondent de război și Ilie Pintea, cel care a inaugurat expoziția din foaierul Sălii Radio „Ucraina, cHipuri de război, mi-a spus motivație. Mario mi-a spus la un moment dat ignoranță. Iar pentru Alex este prima experiență de război, el fiind reporter pe eveniment și nu numai, are multe alte proiecte în desfășurare, îmi spunea că dacă ar fi s-o ia de la capăt, tot asta ar face. Au povești incredibile despre oamenii pe care i-au întâlnit acolo. Interviurile sunt și în format video. (…) Sunt marcați de tot ceea ce văd acolo și povestesc în interviurile pe care le veți vedea pe site și le veți și citi, pentru că sunt și în varianta scrisă. Sunt efectiv marcați de poveștile oamenilor, de dramele care sunt acolo și toți trei povestesc despre felul în care schimbă perspectiva atunci când vin în țară și de subiectele pe care le abordează atunci când revin la viața lor de corespondent aici, în România și de subiectele pe care le abordează atunci când sunt în Ucraina. Toți trei vorbesc despre oamenii pe care i-au întâlnit acolo, despre oamenii care îi ajută în Ucraina. Despre „fixeri”. Ce sunt „fixerii” veți descoperi în interviurile pe care le veți urmări. Sunt acei oameni care, într-o viață fără război, au niște profesii diferite, de la profesori universitari, muzeografi, oameni care lucrează în administrație, iar acum sunt ghizii corespondenților de război în Ucraina. Se asigură că core colegii noștri pot avea traduceri, pentru că nu s-ar descurca să facă traducerile din limba ucraineană pentru știrile care ajung la noi în în redacție. Vă invit să urmăriți aceste interviuri și să descoperiți povestea colegilor noștri care au ajuns în Ucraina din primele zile de la declanșarea acestui război și care au povești cutremurătoare despre ceea ce se întâmplă acolo.
Carmen Ionescu, manager Agenția de Presă Rador: Și în spatele poveștii unora dintre traducătorii de la Rador se ascund astfel de povești personale. Unul dintre traducătorii noștri avea familia în Ucraina. A fost dramatic pentru el să fie pe post aproape 24h din 24 și să știe că sora lui este într-un buncăr la Kiev și să nu știm cum să o extragem de acolo. Ne-am chinuit vreo trei zile și până la urmă a reușit ea să fugă cu un copil mic către Cernăuți. A fost într-adevăr, foarte, foarte delicat. Și asta este una dintre miile de drame. Mai sunt și alți colegi de-ai noștri care aveau o familie în Rusia, bărbați care nu mai puteau pleca. Deci sunt foarte multe povești chiar în spatele jurnaliștilor noștri.
Flavia Voinea, manager București FM: Astfel de povești reprezintă motivele pentru care și colegi de-ai noștri din studiourile regionale au simțit nevoia să facă tipuri de campanii la care până atunci nu s-ar fi gândit. Colegii de la Cluj, colegii de la Reșița care s-au dus aproape de cei care aveau ajutoare, cu donații, colegii de la Iași, atât de aproape de locurile. Colegii.
Adelina Tocitu, redactor București FM: colegii de la Constanța au fost la punctul de trecere a frontierei de la Isaccea și nu numai. Practic, Radio România a transmis știri în limbile ucraineană pe posturile regionale care sunt aproape de graniță și nenumărate campanii pe care le-am organizat pentru conștientizare, așa cum este și proiectul știrilerăzboiului.ro. Ne dorim să să știm ce s-a întâmplat și ne dorim să e vorba aceea să nu se repete istoria la lume.
Flavia Voinea, manager București FM: Oricând am ține noi la știri, jurnaliști cu experiență cum suntem, nu putem să privim Ucraina doar ca pe o sursă de conținut editorial pentru noi, este mai mult decât atât ceea ce se întâmplă acolo.
Carmen Ionescu, manager Agenția de Presă Rador: Să spunem și despre campania pe care de fapt am făcut-o împreună Rador și studiourile regionale în favoarea unor copii instituționalizați. Ei au venit din zona Odessa și au fost repartizați la două centre din regiunea Vălenii de Munte. Și încă de la început, din luna martie, noi am mers acolo cu î ajutoare, cu voluntarii noștri, împreună cu ajutorul colegilor de la studiouri regionale, au fost și astfel de lucruri, am încercat să ne lăudăm, să spunem mai puțin cu ele, pentru că am simțit efectiv omenescul. Am fost alături de voluntarii din Gara de Nord.
………..
În acest context internațional dificil, am considerat că indexarea metodologică a știrilor este un demers pe cât de necesar pentru prezent, pe atât de util pentru cei care vor căuta în viitor să descifreze realitățile acestor zile.
Vă invităm alături de noi în această călătorie pentru neuitare. Cercetători, istorici, profesori, studenți, doctoranzi și orice persoană care dorește să aibă o imagine clară a istoriei recente vor putea descoperi, ca într-un montagne russe, surpriza începutului, teama, disperarea, luptele, combatanții, femeile cu copii alungate de tancuri, propaganda, tehnica de luptă, zvonurile.
Emisiunea De10xRomânia poate fi ascultată de luni până vineri de la 10:00 la 11:00, pe frecvențele Radio România Regional.
