Bibliotecile devin hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale.
La Biblioteca Central Universitară Carol I, a fost lansat proiectul derulat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării ”Competențe digitale de bază pentru cetățenii români”.
Peste 1000 de biblioteci vor fi modernizate și dotate cu echipamentele necesare asigurării competențelor digitale, prin intermediul unei finanțări de 37.000.000 euro.
Paradoxal însă, România e de două feluri.
”Este o strategie a UE. Și nu vom fi cetățeni de rând doi. România merge cu două viteze: suntem bine cotați în toată lumea. Pe de altă parte statisticile ne plasează nu pe locuri fruntașe. Este o problemă a întregii societăți. Să nu mai avem aceste viteze. Să nu mai avem oameni care nu au posibilitate să învețe. Bibliotecile au fost hub-uri de cultură. Și trebuie să devină huburui de dezvoltare digitală’‘, spune Doina Banciu, vicepreședinte al Academiei oamenilor de știință.
Și pentru că acest proiect se adresează bibliotecilor publice, în România sunt pe mai multe categorii.
”Bibliotecile universitare, cele care aparțin de facultăți și bibliotecile publice. Acest proiect se adresează bibliotecilor publice. Cele care au bani de la consiliile județene. Toate bibliotecile ar trebui să se înscrie, dacă îndeplinesc condițiile din ghidul aplicantului”.
Cu siguranță, mulți dintre noi am fi încântați să vedem un astfel de hub și în cel mai îndepărtat loc din țară.
Pentru că, și acolo, civilizația rebuie să pătrundă și să mergem înainte.
Însă au fost anumite piedici.
”Ghidul este gândit pentru toate județele, inclusiv pentru București. Anumite condiții au restricționat aplicarea la nivel național. O cerință a fost renovarea a cinci biblioteci și este doar o problemă de bani. Apoi, renovare și echipare pentru 100 de biblioteci rurale. Trebuia să avem un număr de 27 de biblioteci funcionale pe județ”, ne-a explicat Agnes Erich, președintele Comisiei naționale a Bibliotecarilor.
Și pentru că nu-i așa: ”socoteală de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, problemele se țin lanț.
Încă sunt întrebări fără răspuns.
”Pentru fiecare județ, 25 de biblioteci care trebuie transformate în huburi. Apoi școlarizarea. Cine ține aceste cursuri? Bibliotecarii trebuie școliți. Pe urmă cursurile propriu-zise. Din păcate am constatat că un HG impune o investiție pentru tot ansamblul, nu numai camerei care trebuie transformată. Și poate consiliul local nu este dispus să facă o investiție poentru toată clădirea. Spațiul trebuie reorganizat. În proiect este prevăzut că Banca Mondială să definească trainerii. Proiectele au avut termen limită de depunere vineri, pe 21 aprilie. La cursuri trebuie să participe 2500 de oamen defavorizați” punctează Doina Banciu.
Sigur că toți am vrea să fim cel puțin cei mai buni programatori. Până acolo e cale lungă.
Dar cunoștințe minime trebuie să avem fiecare, pentru că lumea nu stă pe loc.
Dar fără oameni nu se poate.
”Reprentanții Băncii Mondiale nu trebuie să uite că în ghid este vorba despre competențe de bază. Plus că este lipsă de personal. S-a venit cu propunerea să se vină din mediul extern. Și aici este o problemă din punct de vedere al programului. Cum să ne potriviv cu toții la program”, crede Agnes Erich Agnes Erich.
”Competențe digitale de bază pentru cetățenii români” este un proiect care există și care va fi implementat chiar și cu greutăți inerente.
Pentru că, nu? În fiecare dintre noi se ascunde un mic Bill Gates.
