Într-o societate în care consumul de droguri și alcool este considerat prea des o parte a culturii de petrecere și a vieții sociale, informarea asupra consecințelor pe termen lung devine extrem de importantă. Aflăm #InComunitate cum arată consumul de substanțe interzise din perspectiva psihiatrică, care sunt consecințele și care sunt pașii care trebuie urmați pentru a scăpa din ghearele dependenței, de la Eugen Hriscu – psihiatru.
„Dependența este doar una din zonele în care oamenii pot să aibă probleme, în relația lor cu diferite substanțe sau comportamente. Practic, dependența înseamnă pierderea controlului asupra consumului unei substanțe. Aceasta este dependența, momentul în care o persoană nu se mai poate controla, dar există forme de a consuma substanțe, care fac rău consumatorilor și care nu sunt neapărat o dependență, de exemplu, în Uniunea Europeană, 25 % dintre decesele înregistrate la bărbații tineri, asta însemnând până în 30-35 de ani, se datorează abuzului de alcool. Aceștia nu sunt neapărat consumatori dependenți, dar sunt consumatori, care abuzează de substanță.”, a specificat Eugen Hriscu – psihiatru
Legile permit unui stat să funcționeze și să acționeze în beneficiul cetățenilor. În anumite cazuri, însă, ar trebui date și legi care să ajute la prevenirea acestor probleme și care să sprijine tratamentul și recuperarea celor care au nevoie.
„Ce s-a întâmplat cu etnobotanicele, acum 10 ani, când au apărut pe piață și au apărut acele magazine de vise, pare că se repetă și acum, în 2023. Practic, atunci, statul român a intervenit cu o lege care a scos în afara legii o listă de substanțe. Și atât. Practic, consumatorii dependenți au devenit peste noapte infractori. Au ajuns în pușcărie și nu s-a făcut nimic din punct de vedere al tratamentului, nu s-a investit niciun leu în ființarea de centre de tratament, programe de prevenire și așa mai departe. Singura intervenție a statului a fost una punitivă de criminalizare și de transformarea acestor oameni din infractori.”, a spus Eugen Hriscu – psihiatru.
Procesul terapeutic, de recuperare a unui om dependent de droguri sau alcool, este unul greu și de durată, iar începutul acestui drum trebuie să fie făcut cu ajutorul unui psihiatru. După ce este parcursă etapa sevrajului, continuarea terapiei sub îndrumarea unui psiholog este, de asemenea, esențială. Doar așa se poate rupe cercul vicios.
„Lucrurile se diferențiază în funcție de substanța consumată. Sunt unele dependențe, de exemplu, pentru care prima perioadă, a ceea ce numim sevraj, adică oprirea substanței poate să pună risc vital și mă refer aici la alcool, dacă cineva vrea să oprească, ar face bine să o facă sub supervizarea unui psihiatru. Pentru că acest tip de sevraj poate să fie mortal.
Dacă persoana se adresează unei clinici specializate, acolo există un soi de program, există un parcurs al pacientului în interiorul clinicii. Primul contact se realizează cu un medic psihiatru, mai ales dacă vorbim de dependențe de substanțe, este important ca pacientul să fie văzut și evaluat de un psihiatru, care să poată să vadă efectele asupra creierului, alte probleme care pot fi asociate și, eventual, să prescrie un tratament. După acest prim pas, se pune întrebarea dacă dependența este atât de severă, încât să necesite internarea într-un spital de psihiatrie sau dacă asistarea pacientului poate să fie făcută în ambulator. În ambele cazuri, se va prescrie un tratament psihiatric, iar dacă pacientul reușește să rămână abstinent sau să mențină parcursul stabilit cu medicul psihiatru, urmează partea cu adevărat dificilă, așa numita perioadă post detox, post dezalcoolizare sau post cură, perioada în care, practic, persoana nu mai are substanța în sânge, în schimb, se va confrunta cu ceea ce noi numim craving sau poftă. Și, aici, este absolut necesară o intervenție psihologică specializată, care să ajute persoana să gestioneze aceste episoade de poftă. Pentru că de multe ori, ce se întâmplă este că, în absența unei intervenții de durată, după prima perioadă de dezalcoolizare, persoana recade, pentru că este complet vulnerabilă.”, a mai adăugat Eugen Hriscu – psihiatru.
