Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că Planul naţional privind prevenirea şi combaterea cancerului este un proces care durează 5 ani, menţionând că acest plan va putea fi aplicat integral când vor fi funcţionale toate structurile care tratează ierarhizat pacienţii oncologici.
„Adoptarea acestor norme (de aplicare a Planului – n.r) este un proces. O parte din ele au fost adoptate la 30 iunie, cum era stabilit în prevederile Planului naţional de combatere şi control al cancerului. Astăzi am operaţionalizat o parte dintre acele norme care nu puteau fi aplicate datorită imposibilităţii de finanţare şi am extins serviciile de radioterapie pentru pacienţii oncologici. De asemenea, a intrat în vigoare, a putut să fie operaţionalizat Programul naţional de oncologie, care introduce testarea genetică şi implicit terapia personalizată. Săptămâna viitoare au fost deja în primă lectură cele două hotărâri de guvern care completează întreg cadrul normelor acestui plan”, a menţionat Rafila.
Rafila a spus că Guvernul urmează să adopte şi alte norme, începând cu Registrul Naţional de cancer.
„Vreau să înţelegeţi ceva şi lucrul ăsta l-a menţionat şi domnul profesor Achimaş Cadariu. Acest Plan naţional de control al cancerului e un plan, nu este un document prin care noi adoptăm azi normele şi de mâine lucrurile se schimbă în România spre perfecţiune. E un plan care durează cinci ani, e un proces. Noi facem legislaţia care permite accesul mai bun al pacienţilor. Atunci când putem să realizăm lucrurile imediat, o facem: acces mai bun la terapie genetică, acces la radioterapie, acces la medicamente. Dar constituirea unui nou sistem de tratament al pacienţilor oncologici, care integrează serviciile medicale, fie că discutăm despre copii, fie că discutăm despre adulţi, este un proces în acest sistem. Trebuie să pregătim resurse umane, trebuie să completăm dotarea ş.a.m.d. Deci aceste norme pe care le aprobăm înseamnă de fapt începutul parcursului de cinci ani de zile”, a explicat Rafila.
Întrebat când va fi aplicat acest plan integral, Rafila a spus: „Acest plan va fi aplicat integral, aşa cum vă spunea şi domnul profesor, când putem să facem funcţionale toate structurile care tratează ierarhizat pacienţii oncologici. E un parcurs”.
„Trebuie să pregătim medici, trebuie să dotăm spitale. M-aş fi bucurat dacă Guvernul României, Ministerul Sănătăţii avea o baghetă magică şi dintr-o dată toate lucrurile se schimbau în România. Ca să faci îngrijiri paliative trebuie să impulsionezi. Noi am impulsionat deja prin faptul că am scos paturile de paliaţie din structura numărului total de paturi. Avem un proiect care se numeşte PAL-PLAN. Este făcut împreună cu cei care fac îngrijiri paliative şi cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Criteriile, poate, de exemplu, în PAL-PLAN – şi o să rog imediat pe colegii mei să vă precizeze, poate sunt prea înalte. Ce vrem să facem? Să tratăm perfect pacienţii care au nevoie de paliaţie sau să tratăm cât mai bine posibil pacienţii de paliaţie? Astea sunt câteva lucruri pe care încerc să vi le explic, ca să înţelegeţi că e vorba de un proces, nu este vorba doar de o decizie administrativă”, a adăugat Rafila.
Întrebat de ce a durat atât de mult să fie adoptat acest plan, având în vedere că exista unul deja, Rafila a spus: „Nu e vorba de aprobarea unui plan. Planul a existat, el a fost aprobat de Parlamentul României şi noi am venit cu o variantă a acestui plan, care a fost elaborată de comisia de experţi a Ministerului Sănătăţii”.
„Acest plan este perfectibil. Eu sunt convins şi n-o să mai fiu eu la Ministerul Sănătăţii, vor fi alţi colegi la Ministerul Sănătăţii, poate unii dintre cei prezinţi aici, în sală, dar acest plan va fi perfectibil. E bine să ai la dispoziţie un instrument care a fost realizat de către specialişti care să poate să-ţi ofere la un moment dat soluţii care sunt rodul experienţei lor profesionale. Despre asta este vorba. Faptul că noi nu am fost capabili să operaţionalizăm acest plan datorită unor elemente de natură financiară – modul de finanţare, faptul că banii erau la Casa de Asigurări şi acolo scria că trebuie finanţat de la Ministerul Sănătăţii – programul de oncologie dintotdeauna, toate programele curative sunt la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Am făcut acest pas, cred că scopul important este cel legat de îmbunătăţirea accesului la servicii medicale pentru pacienţii oncologici. Asta trebuie să fie filosofia. Faptul că există şi o altă variantă a acestui plan, care e făcută de oncologi, nu e făcută de mine, nu poate decât să ofere o posibilitate de updatare, de evoluţie şi pentru Planul Naţional de Control al Cancerului, care sunt convins că nu va rămâne definitiv exact în această formă. El poate să evolueze”, a mai spus Rafila.
Modelul Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului este unul european şi aplicarea lui trebuie să fie aceeaşi, nu există altă soluţie, a declarat medicul Patriciu Achimaş-Cadariu, deputat PSD şi preşedinte al Comitetului de prevenire a Cancerului din Parlamentul României.
El a făcut afirmaţia în conferinta de presă de la Palatul Victoria, alături de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, după adoptarea în şedinţa de Guvern a unor noi măsuri privind aplicarea Planului Naţional de Control al Cancerului (PNCC).
„Modelul este cel european, aşa cum am mai spus-o. Aplicarea lui trebuie să fie aceeaşi, nu există o altă soluţie. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă etapizarea pe 5 ani. Înseamnă o prioritizare de activităţi şi, evident, înseamnă reevaluare periodică în funcţie de progres, înseamnă a vedea feedback-ul şi a acţiona prin corecţii acolo unde este nevoie. Suntem în contextul în care finanţarea europeană ne ajută şi atunci când bugetul este unul care nu satisface întru totul nevoile să ne uităm cu mare atenţie la această finanţare şi aici este şi un proiect finanţat prin PNRR, Centrul Naţional de Competenţă în Cancer, unde am creat deja o reţea naţională. Cu alte cuvinte, vom susţine şi va fi un mecanism care va ajuta la implementarea Planului naţional de control şi combatere a cancerelor”, a declarat Achimaş-Cadariu.
El a subliniat, referitor la prioritizare, că „nimeni în Europa sau în lumea asta nu a făcut un prim plan de cancer peste noapte”.
„E un program, aşa cum am spus-o de la bun început, pe 5 ani de zile, dar există o prioritizare. Şi decizia luată în unanimitate a fost să ne gândim la cei mai micuţi dintre pacienţii noştri. Pentru ca micuţii să nu mai fie plimbaţi dintr-o parte în alta şi pentru că aparţinătorii lor să-şi poată conserva toată energia pentru a-şi susţine copilaşii. Şi de aceea pe primul loc a fost dezvoltarea centrelor comprehensive de oncologie pediatrică”, a afirmat Achimaş-Cadariu.
El a reliefat şi importanţa acordată centrelor de îngrijiri paliative.
„Ne-am uitat apoi la cei care, din păcate, pierd bătălia cu boala aceasta şi dacă dovezile medicale ne spun că până la 70% dintre pacienţii oncologici au nevoie la un moment dat de îngrijiri paliative în evoluţia bolilor. Realizăm că în ţara noastră, raportat la stadiile avansate de boală, s-ar putea ca această nevoie să fie mult mai mare. S-au găsit, se identifică şi liniile de finanţare şi un lucru foarte important este că pornim această acţiune la nivel naţional şi cred că trebuie să facem un apel şi la administraţiile locale care au spitale în subordine, să vedem acele secţii care nu au activitate în mod particular şi să vedem cum pot fi ele convertite pentru a-i susţine pe pacienţii în nevoi”, a afirmat deputatul PSD.
Nu în ultimul rând, acesta s-a referit la calitatea serviciilor.
„Dorim să oferim servicii de calitate şi asta înseamnă să ştim exact, adică pacienţii să ştie exact ce primesc acolo unde se duc. Trebuie să vedem exact cum putem să-i oferim fiecărui pacient ce se poate mai potrivit. Deci, atunci când ajunge într-un centru să ştie exact ce primeşte, nu să să fie doar o poveste frumoasă”, a mai declarat Achimaş Cadariu.
Guvernul a aprobat, joi, două acte normative privind implementarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului din România, a anunţat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, menţionând că s-a deblocat finanţarea unor activităţi din contractul cadru şi sunt vizate programele de sănătate, inclusiv programul de oncologie.
