Centrul Bucureștiului, cu trei dintre bulevardele reprezentative ale orașului – General Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Regina Elisabeta, se găsește într-o dezolantă stare de decădere.
Cinematografele „Union”, „Patria” și „Scala”, altădată adevărate temple ale filmului și puncte de atracție pentru mulți bucureșteni, ca și cele de pe Regina Elisabeta, s-au închis de multă vreme. Și, de atunci, au rămas în părăsire.
La fel s-a întâmplat și cu spațiile comerciale de pe Magheru, pentru că se află în clădirile cu bulină roșie.
La un moment dat, prin 2019, a existat un moment de speranță, atunci când Primăria Sectorului 1 a obținut șapte foste cinematografe printre care și „Patria” și „Scala” de la fosta Regie pentru Difuzarea Filmelor (RADEF). Edilul de atunci din Banu Manta, Daniel Tudorache, promitea reabilitarea și redeschiderea celor două săli. Dar, apoi, după 2020, praful s-a așternut și peste aceste proiecte.
Daniela Popa: Ne-am luptat foarte mult, în mandatul 2016-2020, să aducem șapte cinematografe în subordinea Consiliului Local să le administrăm și să le renovăm, printre care și „Scala” și „Patria”.
Dar, în ultimii trei ani nu s-a mai întâmplat nimic. Sunt clădiri lăsate de izbeliște, cu afișaj ilegal și, tot mai mult, apar oameni fără adăpost.
Reporter: Pentru Cinematograful „Patria”, știam că exista un proiect de a fi reabilitat, de a fi redat cetățenilor, ca sală de spectacole. S-a mai întâmplat ceva cu acest proiect?
Daniela Popa: NU, nu s-a mai întâmplat nimic, deși era un studiu de fezabilitate și o expertiză tehnică, făcută prin 2019. Cinematograful trebuia renovat, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, dar nu s-a mai întâmplat nimic, povestește pentru București FM, Daniela Popa, președintele de ședință al Consiliului Local din Banu Manta și fost viceprimar, în mandatul 2016-2020.
După închiderea magazinelor și a cinematografelor, zona a început să capete un aspect de abandon. Afișajul ilegal este la el acasă. Vitrinele fostelor magazine, pereții, stâlpii de iluminat public, transformatoare de curent, toate sunt acoperite cu straturi succesive de afișe, lipite unele peste celelalte.
Când plouă, se mai dezlipesc, pe alocuri, dar nu le curăță nimeni. Oricum, ce rost ar avea? Pentru că lipitori de afișe vor pune altele noi, pe orice colțișor disponibil.
De ceva vreme încoace, această zonă, altădată cochetă și plină de viață, a devenit și insalubră.
Prin ganguri, prin magazinele părăsite, prin scările de bloc, s-au aciuat oameni fără adăpost.
Desigur, aceste persoane nu beneficiază de grupuri sanitare, de condiții pentru o igienă personală adecvată.
De aceea, de multe ori, folosesc drept „toaletă” direct zidurile sau vitrinele pline de afișe, ceea ce produce un miros de-a dreptul amețitor.
Din păcate, unele dintre aceste persoane fără adăpost sunt și consumatoare de droguri. Ele abordează trecătorii, cerând bani „pentru mâncare”. Iar refuzul de a le satisface cererile poate genera violențe verbale sau chiar mai mult.
Nici Primăria Municipiului București, nici cea din Banu Manta nu par să aibă soluții nici pentru problema socio-economică a acestei zone, nici pentru magazinele și cinematografele închise, nici pentru afișajul ilegal, nici pentru problema persoanelor fără adăpost.
„În ultimii trei ani, într-adevăr, am observat și noi că sunt tot mai mulți oameni fără adăpost, în Sectorul 1, în zona centrală, în special.
Bineînțeles că Sectorul 1 poate să facă ceva pentru oamenii aceștia. Pentru că avem adăpostul de noapte „Sfântul Ioan”, de la Odăi, aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Sector 1. Sunt aproape 100 de locuri disponibile în acest adăpost. Dar nu se preocupă nimeni, Executivul, primarul, aparatul de specialitate pur și simplu nu-i interesează de aceste cazuri”, spune Daniela Popa.
„Evident, există servicii sociale pentru persoanele adulte fără adăpost, fie că vorbim despre centre rezidențiale în aproape toate sectoarele Bucureștiului care au locuri, fie că vorbim despre centre de zi, unde aceștia pot merge, se pot bărbieri, pot face un duș, pot primi o masă caldă sau să își încarce telefonul.
Sunt cinci astfel de centre în Capitală.
Frecvența cu care aceste persoane apelează la centre este destul de ridicată. Însă există și cazuri care refuză orice fel de intervenție din partea serviciilor sociale publice și private. De cele mai multe ori, în aceste cazuri, vorbim fie despre afecțiuni psihice de care suferă aceste persoane, fie de efecte ale consumului de droguri”, a explicat pentru București FM Cosmina Simean, director general al Directiei Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).
Cosmina Simean a mai explicat pentru București FM și de ce se adună oamenii fără adăpost în centrul Capitalei.
„Din păcate, mai ales în lunile de vară, vedem, în zonele centrale ale capitalei țării noastre, cât și în alte capitale ale țărilor europene, un număr crescut de persoane adulte fără adăpost, care aleg să își petreacă zilele și nopțile în acele zone care le pot asigura supraviețuirea. Fie că este vorba de cerșit, de activități de parcare ilegală sau alte mici activități pe care le prestează în jurul magazinelor care sunt în zonele centrale, numărul acestor persoane este crescut, pe timpul verii”, explică directorul general al DGASMB.
Mai bine de jumătate dintre oamenii străzii din București provin din alte județe. Ei fug de sărăcia de acasă și sunt atrași de climatul economic prosper, care le îngăduie să își câștige existența pe stradă și de serviciile sociale din București, servicii sociale care sunt inexistente, în județele lor de proveniență.
„Statisticile pe care noi le întocmim de peste 10 ani încoace ne arată că peste 55% dintre aceste persoane provin din alte județe decât Bucureștiul, județe cu o dezvoltare economică mai slabă. Și, atunci, ei se îndreaptă către București, pentru a-și câștiga cumva existența. În ultima vreme, și datorită efectelor Legii recursului compensatoriu, numărul acestor persoane, care locuiesc pe străzile din București a crescut, pentru că nu mai există nimic, în județele lor de origine.
Deși noi facem apel la toate Consiliile județene și la toate DGASPC-urile, pentru a prelua aceste persoane în sistemul lor de asistență socială, de cele mai multe ori, în restul țării, aceste servicii sunt inadecvate sau lipsesc cu desăvârșire”, spune Simean.
Bucureștiul dispune, atât la nivelul Primăriei Capitalei, cât și la nivelul unora dintre primăriile de sector, de servicii sociale de tip centre rezidențiale sau centre de zi, dar persoanele fără adăpost pot fi primite sau conduse în aceste centre numai dacă doresc să beneficieze de serviciile respective.
„Din păcate, posibilitățile de intervenție ale Direcției de Asistență Socială, ale Poliției Locale, atât de la nivelul Capitalei, cât și cele de sector, sunt limitate. Pentru că, atâta timp cât persoanele nu doresc să fie conduse la un adăpost sau la un centru social de zi, nu putem interveni pentru a le îndepărta din acele zone, de pe domeniul public.
Ceea ce putem face noi, și facem, de ceva vreme, este să monitorizam situația acestor persoane, să revenim, cel puțin odată la 48 de ore, pentru a le convinge să accepte serviciile sociale și pentru a monitoriza starea de sănătate”, a explicat Cosmina Simean pentru București FM.
Șefa protecției sociale de la Primăria Capitalei vorbește și despre prezența tot mai semnificativă a drogurilor în rândul persoanelor fără adăpost.
„În ultima vreme, vedem un efect crescut al consumului de droguri, pe străzile din Capitală. De altfel, acesta este un fenomen pe care îl sesizează cetățenii Capitalei. Și, aici, lucrurile trebuie să comporte o discuție mai largă, împreună cu structurile specializate din cadrul Ministerului de Interne”, a mai declarat Simean.
