Mai multă vulnerabilitate în online nu strică, ba din contra! Comunitatea artistului va rezona mult mai tare cu persoana publică pe care o urmărește.
Ana-Maria Apostoiu, talent manager, a venit în matinalul București FM pentru că are de spus o mulțime de lucruri la care nu te-ai fi gândit până acum.
Invitata ne explică mai multe despre funcția de manager de talente: „Înseamnă extensia de business a unui artist. Asta mi se pare definiția corectă și cea mai simplă. Artistul trebuie lăsat să facă ce știe el mai bine, să creeze, să dea emoție și să ne învețe într-o manieră aspirațională ce este viața.”
„Talent managerul trebuie să aibă grijă de construcție, de dezvoltare, de ghidaj și de partea de business, ca să nu-i nimicim cu contracte, birocrație, facturi, negocieri.”
Pentru un artist la început de drum, provocările sunt mai ușor de gestionat, pe parcurs lucrurile se schimbă: „Poți să faci pe cont propriu pe termen scurt, dar când lucrurile încep să se dezvolte, mie mi se pare că trebuie să ai un om lângă tine care să să te ajute. ”
„Pe vremuri, artiștii aveau ca asistent: mama, fratele, sora, prietenul cel mai bun. Noi a trebuit să demontăm acest mit pentru că era o relație extrem de subiectivă. Cineva din familie te vede perfect, nu are cum să-ți găsească defectele.”
Industria nu a fost de acord, la început, să nu discute direct cu artiștii pentru viitoare colaborări: „A trebuit să facem educație și în industrie pentru că angajatorii artiștilor erau obișnuiți să vorbească direct cu ei, ceea ce se dorește și astăzi.
Voiau acest contact direct, cumva parcă să-i oblige, exploatându-le puțin latura asta emoțională. Cel mai mult se resimțea la negociere pentru că artistului nu-i venea să ofere informații despre costurile pe care și le dorea.”
Diferența dintre un artist și un om de rând constă în construirea unei identități, a găsi echilibrul între umanizare și intangibilitate: „Nu există artist fără aură, cu atât mai mult cu cât trăim niște vremuri în care este foarte ușor să confuzi ce înseamnă cu adevărat să fii artist. Online-ul a luat amploare și toți au intrat în aceeași oală. Nu este deloc corect.
Artiștii mari din România au o educație fabuloasă. Au experiența oamenilor. Ei au bătut țara asta lung și lat pentru că așa aveau ei contactul cu oamenii la momentul respectiv când s-au lansat. Astăzi totul se face printr-un ecran.”
Acum, în online, este nevoie ca artistul să își expună vulnerabilitățile. Trebuie să facă acest lucru, totuși, controlat: „Zona de mister era fabuloasă pentru generația noastră, hai să spunem 35+. Așa ne cream modele. Ei erau perfecți pentru noi. Îi vedeam la televizor, citeam din presă și atunci apăreau doar lucrurile bune, până a apărut presa de cancan și au mai apărut și scandaluri.”
Astăzi, în online, toată lumea vrea să fie autentică și asumată. Este această bătălie cine este cel mai true și cel mai responsabil. E foarte important să fim oameni. E foarte important să îți arăți și punctele slabe.
Pe de altă parte, dacă ajungi să-ți pui totul în online, nu mai ai fascinația, nu mai poți surprinde cu nimic. Asta nu cred că este bine pentru un artist mare.
Una este că aleg să îți povestesc despre problema mea. Să știi că și eu am probleme, nu doar tu, dar undeva până la limita intimității. Nu cred că ar trebui să ne plângem pentru că totodată ai responsabilitatea față de oamenii care te urmăresc să le dai și speranța unei zile mai bune.”
Odată cu amploarea TikTok-ului, Generația Z este vizată pe toate planurile: „Suntem considerați bătrâni pentru foarte multe brand-uri. Eu remarc că generația noastră nu mai este deloc targetată, de când a luat TikTok acest avânt, lumea se concentrează pe Generația Z.
Eu înțeleg brandurile că sunt obligate internațional să preia trendul. Dacă în America discutăm despre ei, se discută peste tot. Totuși, noi suntem într-o țară în care populația îmbătrânește, iar Generația Z pleacă. Mie mi se mai pare ciudat și pentru că noi suntem puterea de cumpărare, adică decidem ce cumpărăm pentru copiii noștri.”
Dacă vrei să te dezvolți ca artist, o poți face mai ușor apelând la specialiști: „Nu cred că există rețetă. Noi am avut surpriza oamenilor care au venit la noi. S-au întâmplat lucruri într-un an de zile, s-au întâmplat lucruri în 3 ani de zile.
Practic îți definești foarte clar mesajul, îți definești foarte clar publicul către care vrei să mergi, pe care vrei să ți-l loializezi și următorii pași.”
Toți avem defecte, suișuri și coborâșuri. O imagine perfectă nu mai este credibilă pentru că nu este reală, dar este nevoie de un echilibru. Eu zic că este un subiect care merită mai multă atenție, deci hai cu un play!
Autor: Cornel Munteanu
