Carmen Orban, consilier de stat în cadrul cancelariei prim-ministrului, a declarat că încă există cazuri în care pacientul are grija achiziţionării medicaţiei, iar profesioniştii din sistem se mai confruntă cu situaţii în care înlocuiesc schemele de tratament din cauza lipsurilor.
Carmen Orban a subliniat că politica naţională a medicamentului trebuie să aibă în vedere accesul pacienţilor la aceste produse într-un mod nediscriminatoriu şi în timp util.
Ea a mai precizat că pentru asigurarea accesului la medicamente generice este necesară „regândirea politicii medicamentului pe baze durabile şi predictibile, astfel încât riscul dispariţiei de pe piaţă a unor medicamente să se reducă”. În paralel, trebuie continuată, în mod constant, extinderea listei de medicamente compensate cu medicamente inovative pentru creşterea accesului pacienţilor la terapii de ultimă generaţie.
Carmen Orban a declarat că România are obligaţia să colaboreze cu toate celelalte state membre în vederea stabilirii unei liste de medicamente esenţiale care să fie „atent monitorizată pe întreg lanţul de aprovizionare”. În opinia sa, o astfel de măsură poate prezenta o soluţie unitară pentru preîntâmpinarea unor viitoare crize de medicamente şi asigurarea accesului pe întreg teritoriul UE.
Preşedintele ARPIM, Cecilia Radu, a declarat că în România industria farmaceutică contribuie ca valoare adăugată brută cu peste 1 miliard de euro la economie, din care 700 de milioane sunt taxe şi contribuţii specifice sectorului, cum ar fi taxa clawback sau contractele cost/volum, şi la crearea a peste 11.000 de locuri de muncă direct şi indirect. Ea şi-a exprimat speranţa ca referirea la „medicamentele salvatoare de vieţi sau care îmbunătăţesc major calitatea vieţii” să nu mai fie făcută în termeni de cost, ci în primul rând în termeni de valoare. În acest sens, a precizat că înainte de 2009, supravieţuirea la cinci ani, în cel mai agresiv cancer de piele, era de aproximativ 5%. După introducerea imunoterapiilor şi a terapiilor ţintite, ea a crescut la 50%. Totodată, în ce priveşte hepatita C, introducerea terapiilor interferon free a dus la rate de succes de peste 95%.
