Cartea Recordurilor s-a deschis pentru a înscrie pe filele ei un nou record demn de păstrat. De această dată, este vorba de descoperirile făcute de o echipă de cercetători români, condusă de Dr. Dan Palcu.
Paratethys, cel mai mare lac din istoria planetei, este marea descoperire a cercetătorilor români. Iar coordonatorul lor este cercetătorul Dan Palcu. „Primul lucru este partea de înregistrare a recordului după care urmează selecția pe niste criterii legate de temă. La sfârșitul acestui an, au fost lansate edițiile pentru anul viitor: Blue Motion și a fost înregistrat și recordul nostru. Lacul nu există în prezent ci este felul în care arată Europa”, a explicat Dan Palcu pasii succesului.
Am fi tentați să pornim la drum, să vedem minunea. O putem face dar ar trebui să ne întoarcem în timp. Sau nu! Pentru că urmele timpului se văd și astăzi. „Pentru a vizita lacul este nevoie de un pic de imaginație. Am primit foarte multe semnale, din partea unor cetățeni din provincie, prin care înțelegeau de ce au scoici în dealul din spatele satului. Trebuie să ne mișcăm în Subcarpati și să ne uităm la ce este deschis în cariere…o să găsim scoici, oase de delfin…In zona Buzăului există o formațiune geologică, un strat de scoici”.
Dan Palcu ne-a dat detalii si despre dimeniunile lacului descoperit dar si despre cum s-a format. Si am aflat un amănunt care ne onorează: marea noastră are ca strămos Paratethisul. „Ne raportăm la Marea Mediterana. Era un pic mai mare. Să ne imaginăm o croazieră, pornim din zona Vienei si mergem până la lacul Aral. Lacul era, ca volum, cam la o treime din Marea Mediterana. Lacul continea zone foarte adânci dar si zone cu ape foarte putini adânci. A suferit o serie de crize si s-a spart în mai multe bazine. Marea Neagră, Marea Caspică sunt mostenitorii Paratethisului”.
Pe lângă tot felul de caracteristici ciudate, Paratethisul a adăpostit si fauna ciudată. Si nu era decât un lac care a fost greșit considerat, o mare. „Paratethisului a fost considerat o mare. Dar nu era ca restul mărilor: forme de viată diferite, nu semăna cu ce se întâmpla în restul oceanelor. Am plecat de la premisa gresită că era o mare. Lacurile sunt efemere, din punct de vedere geologic. Paratethisul este o continuarea a Tethisului, un ocean mai mic, de acum 35 de milioane de ani. Nasterea Paratethisului s-a întâmplat atunci. Cel mai pitoresc membru al faunei este o balenă pitică. Este cea mai mică balena: are 3 metri si capul încă un metru”.
Marile descoperiri se fac cu ajutor. Iar echipa de cercetători români are colaborări cu cercetători din Europa. Descoperirea lor ridică și o întrebare legitimă și pare că suntem din ce în ce mai aproape de un răspuns. „Avem o rețea de parteneri, care ne facilitează accesul la informații și măsuri din: Anglia, Olanda…Avem perspective diferite și, atunci discuțiile care apar când se cristalizează o idee, sunt foarte utile. Avem un proiect în desfășurare, să vedem când exact s-a format, cum și de ce a încetat să existe. Paratethisul este folosit ca referință pentru a înțelege cum am apărut pe pământ. Povestea inspiră o nouă viziune a teatrului din vestul Africii.”
