Banca Nationala vrea sa luam credite mai usor
Articol de Vicentiu Andrei, 4 noiembrie 2014, 21:17 / actualizat: 4 noiembrie 2014, 23:58
Banca Nationala a Romaniei a decis, astazi, reducerea dobanzii de politica monetara la un nou minim istoric de 2,75% pe an.
Mai mult, BNR a hotarat sa reduca si nivelul rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei de la banci de la 16% in prezent, pana la 14%.
Ambele masuri au un sigur scop: sa forteze bancile comerciale sa deblocheze creditarea, adica sa acorde mai usor credite, pentru a permite relansarea economiei.
Prin decizia de astazi BNR nu face decat sa urmeze politica Bancii Centrale Europene, care a scazut dobanda de referinta pana la 0,05% pe an, urmarind acelasi scop: relansarea creditarii in zona monedei unice euro.
Relansarea economiei romanesti este vitala daca luam in consideratie si datele publicate de oficiul European de statistica, Eurostat, conform caruia Romania este a doua tara din UE cu cel mai ridicat risc de saracie si excluziune sociala.
Pe primul loc se fala Bulgaria, cu un nivel de risc de 48%, urmata de Romania, cu 40,4%, Grecia 35,7%, Letonia 35,1% si Ungaria 33,5%.
Tarile cu cele mai scazute niveluri ale riscului de saracie sunt Cehia, Olanda, Finmlanda si Suedia.
Trebuie remarcat ca tarile cele mai puternice economic din UE (Germania, Franta, Marea Britanie), nu sunt si cele cu cel mai scazut nivel de risc de saracie.
De unde se dovedeste ca bogatia nu se repartizeaza uniform nici in Occident.
Referitor la bogatie, cifrele economice comparate ale Romaniei intre anul 2000 si cea din anul 2014 arata evolutii foarte diferite.
PIB-ul/locuitor a fost multiplicat cu 4 din 2000 pana in 2014, la fel si salariul mediu net pe economie (de la 110 euro/luna la 400 euro/luna).
Puterea de cumparare a salariului mediu net a crescut in unele domenii, dar a si scazut in altele.
In 2000 dintr-un salariu mediu net se puteau cumpara 188 de litri de benzina si era nevoie de 150 de salarii pentru cumpararea unui autoturism mediu (de 15.000 euro), in timp ce in 2014 dintr-un salariu mediu net se pot cumara 283 de litri de benzina si este nevoie de 40 de salarii medii pentru a cunmpara aceeasi masina.
In schimb casele s-au scumpit dramatic: in 2000 un apartament de 2 camere in Bucuresti valora 70 de salarii medii, acum acelasi apartament valoreaza 150 de salarii medii.
In ce priveste viitorul Romaniei, campania pentru alegerile prezidentiale a scos o data in plus in evidenta dualitatea perceptiei romanilor asupra rolului si locului sefului statului.
Pe de o parte este clar ca romanii doresc sa aiba un presedinte care sa-si respecte rolul trasat prin Constitutie si sa lase celelalte institutii, Parlamentul, Guvernul si Justitia, sa lucreze independent.
Pe de alta parte, toate listele de intrebari pe care presa le adreseaza candidatilor la presedintie contin, invariabil, intrebari de genul: Veti pastra cota unica de impozitare? Veti mentine CAS redus? Veti mari salariile si pensiile? Veti creste investitiile? Veti asigura bunastarea poporului? Cate companii de stat veti privatiza? etc. etc.
La randul lor, desi sustin ca nu-si vor depasi rolul constitutional, candidatii la presedintie afiseaza programe economice pe care nu au niciun motiv sa le afiseze pentru ca nu vor conduce guvernul.
Presiunea morala exercitata de catre opinia publica (si chiar de catre jurnalisti si analistii politici!), asupra sefului statului de a se comporta si ca cum ar fi si sef al guvernului se afla in contrast irenconciliabil cu aceeasi presiune exercitata de aceeasi opinie publica (si de aceeasi jurnalisti si analisti politici!), ca viitorul sef al statului sa nu iasa din litera si spiritul Constitutiei.
Autor: Razvan Roceanu
