Supradoza de lectură

Articol de Vicentiu Andrei, 24 noiembrie 2014, 23:15 / actualizat: 26 noiembrie 2014, 7:19

În această 21-a ediție a Târgului Internațional Gaudeamus Carte de Învățătură am învățat câteva lucruri mai mult sau mai puțin fericite.
Am fost impresionați de numărul mare de oameni prezenți la târg, dar, în același timp, am rămas ușor dezamăgiți de absența tinerilor.

În rândurile ce urmează vom relata experiența noastră in primele două zile ale acestui târg de carte.

Încă de pe scările Complexului Romexpo, ești copleșit de imensitatea clădirii din fața ta.
Parcă abia aștepți să intri și să guști din fiecare bunăție pe care ți-o poate oferi un târg de carte.
Pășești înăuntru și te minunezi – o lume utopică a iubitorului de lectură se deschide in fața ta.
Te uiți în jur și nu știi încotro să o apuci, nu știi de unde să începi, te simți atras în fiecare direcție. Începi să explorezi.

Plimbându-te printre standuri simți mirosul cărților proaspăt tiparite, care te cheamă să le afli secretele.
Pe fundal, o linie melodică de smooth jazz te invită, parcă, să te afunzi într-un fotoliu comod, cu o carte in brate.

Ne-am oprit, la un moment dat, în fața unui stand, dornici să răsfoim niște cărti.
Lângă noi, un tânăr, cam pe la 20 de ani, ne-a intrebat, cu o dezinvoltura simpatică, dacă ne place să citim.
I-am apreciat spiritul comunicativ, iar, după o scurtă conversație cu el, a fost de acord să ne raspundă la câteva întrebari:

–Cum te numești?
–Mă numesc Mihai Cioacă.
–Cum ți se pare atmosfera de aici?
–Este o atmosferă, cel puțin pentru mine, destul de feerică în care sunt înconjurat de cărți și asaltat de atâtea publicații și atâtea titluri, dar, ce-mi atrag mie atenția sunt publicațiile care oferă această beletristică fantastică, precum SF-urile, dar, bineînțeles, și cele de domeniu social.
–Ce stand ai recomanda pentru cei care vor să viziteze târgul?
–Nu un anumit stand, ci, în principiu, pe toate, în funcție de gusturile fiecăruia. Plimbându-mă printre culoare mi-au atras atenția titlurile cu subiect de intrigă, titlurile care nasc întrebări, și în primul rând tot ce este necunoscut și puțin palpabil. Nu atât de mult titluri precum „Viața Regelui”, pe cât niște SF-uri bune m-au atras. Standurile sunt pregătite cu documente și cei care se ocupă de ele sunt dispuși să-ți răspundă la întrebări și îmi place foarte mult acest lucru.
–Ce părere ai despre vizitatorii acestui târg?
–Ei sunt inima ce dau tonul râvnei de cultură. Ei, în primul rând, ajută acest eveniment, chiar dacă mulți tineri vin aduși de profesori, cu școala. Dar este bine pentru că asta dă tonul lecturii tipărite decât cea digitală.
–Pentru că tot am intrat în discuția asta despre generația tânără, crezi că generația noastră ar trebui să citească mai mult? Crezi că nivelul nostru de cultură este scăzut sau sub așteptările cerute?
–Ca să raspund simplu, aș spune da, însă vreau să evoluez puțin pe subiect. Cu toții avem nevoie de cât mai multe cărți și cât mai multă informație. Doar că da, într-adevăr, noi, generația tânără, pentru că și eu mă regăsesc în ea, ne aflăm într-o angoasă de a nu citi, într-o lene care ne lasă în așteptare și așteptăm să vină momentul în care poate vom citi sau sunt mulți care, pur și simplu, nu au drag de carte, pentru că gândesc mult prea superficial, asta din punctul meu de vedere. Desigur, pot să fiu foarte ignorant și să îi subevaluez, doar că, sunt sigur că noi toți avem nevoie de mai multă lectură.

Încântați de răspunsurile lui, i-am mulțumit, ne-am luat la revedere și ne-am continuat drumul.
Am hotărât să coborâm în mijlocul târgului să aruncăm o privire.
Un sunet înfundat de trompetă ne-a atras atenția. Ne-am uitat în jur, încercând să localizăm sursa zgomotului și atunci l-am văzut: un domn în vârstă, îmbrăcat într-un costum de blugi, cu o pălărie de cowboy încinsă în jurul frunții, având la buzunarul de la piept o păpușică ușor sinistră, sufla voios intr-o trompetă ruginie.
Glasul lui puternic a umplut sala cu un mesaj amuzant: „Cumpărați cărți că și așa nu citiți!”.
Ulterior am aflat că acel domn făcea anunțuri importante legate de succesiunea evenimentelor ce vor avea loc.

Epicentrul târgului este precum un mușuroi foarte bine organizat. Tot soiul de oameni se plimbă printre zecile de edituri, căutând cărți potrivite pentru ei: SF-uri, romane polițiste, biografii, enciclopedii, manuale, cărți cu povești pentru copii si multe altele.

Toate cărțile sunt meticulos categorizate în funcție de specia lor și este imposibil să nu găsești ceva care să te atragă.
Din toate direcțiile se aud vocile autorilor care își prezintă cele mai noi creații, urmate mai apoi de aplauzele viguroase ale oamenilor strânși în jurul lor, încântați de acest preludiu al lecturii.

Am plecat de le expoziție cu două gânduri: încă au rămas oameni care preferă cărțile în schimbul internetului, dar printre acei oameni se regăsesc, din păcate, destul de puțini tineri.
Trăim, desigur, intr-o lume a vitezei unde toate informațiile sunt accesibile la o distantă de un click, insă nimic nu substituie cu adevărat o carte.
Abundență există, este nevoie doar de oameni dornici de o supradoză de lectură.

Articol realizat de Andreea Boșca și Eduard Popa.

Proiectul „Student la Gaudeamus” este realizat de catre BucurestiFM in colaborare cu Facultatea de Jurnalism a Universitatii Hyperion.