Francul elvetian pare sa fi „obosit”
Articol de , 20 ianuarie 2015, 18:27 / actualizat: 11 aprilie 2015, 9:17
Francul elveţian s-a oprit, astazi, din ascensiunea care parea de neoprit pe piața valutară romaneasca și a facut chiar un mic pas înapoi. BNR a anunțat pentru maine un curs de schimb de 4lei 43 de bani pentru un franc, în scădere față de maximul istoric atins ieri de 4 lei 47 si 47 de bani.
Prima concluzie ar fi ca cei care s-au grabit sa cumpere franci elvetieni (CHF) ieri, de exemplu, s-ar putea sa se fi pacalit. Unii au cumparat cu speranta ca francul ca se va scumpi in continuare, altii de teama ca se va scumpi in continuare.
Totusi, nu cred ca Banca Nationala a Elvetiei nu va interveni ca sa calmeze spiritele, pentru ca efectele nefavorabile ale eliminarii plafonului limita sunt prea puternice in toata lumea.
Exporturile elvetiene s-au scumpit enorm, iar turismul elvetian de prabuseste, la fel ca Bursa din Zurich. In plus elvetienii nu-si mai fac acum cumparaturile din Elvetia. Este foarte simplu pt. orice elvetian sa se duca la Metro in Germania, sau Franta, sau Italia
Pe plan international un caz dramatic este Polonia pentru ca bancile poloneze detin credite ipotecare in CHF in valoare totatala echivalenta cu 7% din PIB-ul tarii. Din cauza aprecierii bruste si extreme de puternice a CHF banca americana Citigroup a pierdut 150 de millioane de $ in tranzactiile valutare, Deutche Banka a pierdut si ea 150 de milioane de $, iar Baclays a pierdut 100 de milioane de $.
Cum o sa ii afecteze, pana la urma pe romani este greu de spus, in primul rand pentru ca nu stim cati romani au credite in CHF: 75.000? 150.000? sau 200.000?
Ultima cifra pe care am citit-o ar fi de 75.000 cu credite totale care la cursul de schimb de la sfarsitul lunii noiembrie se ridicau la circa 3 miliarde de CHF. Este o suma mare, dar nu pune, totusi, in pericol sistemul bancar romanesc.
Acestea fiind zise, este clar ca numarul celor cu credite in CHF care vor deveni insolvabili va creste dramatic.
Probabil ca nu va exista o solutie unica pentru datornici: BNR se spala pe maini, la fel si guvernul, asa incat fiecare banca si fiecare datornic vor fi chemati sa-si negocieze singuri drumul
Poate fi renegociere de contracte, inghetarea cursului de schimb pentru ratele in urmatoarele cateva lunii, stergerea unei parti din datorie sau, daca Parlamentul aproba legea, o solutie poate fi falimentul personal
Falimentul personal, in tarile unde exista semenea legi, inseamna, pe scurt, sa iei de la datornic tot ce poate sa plateasca acum, dupa care il ierti de restul datoriei. Apoi, timp de cativa ani el este sub supraveghere si daca nu mai acumuleaza alte datorii este sters de pe “lista neagra” a bancilor si poate sa porneasca de la zero, cu un “cazier bancar” curat.
Dar legea falimentului personal a fost din noua amanata, semn ca lobby-ul bancilor romanesti, care se opune de mult timp acestei legi, a actionat rapid si eficient asupra legislativului.
Lobby-ul romanesc se dovedeste a fi la fel ce eficient ca cel al finantistilor de la nivel european, asa cum arata cel mai recent raport OXFAM.
Este vorba de raportul OXFAM publicat ieri, in care se spune, printre altele, ca numai in 2013 in SUA marea finanta a platit 400 de milioane de $ pentru finantarea lobby-urilor care sa influenteze decizia politica la Washington.
Tot OXFAM spune ca in UE marea finanta cheltuie annual 150 de milioane de $ pentru lobby-urile care influenteaza deciziile luate la Bruxelles.
Ar fi interesant daca am sti si noi cati bani a cheltuit lobby-ul bancar din Romania ca sa blocheze, timp de atatia ani, legea falimentului personal.
Din raportul OXFAM mai aflam ca in toata lumea bogatii devin si mai bogati in vreme ce saracii devin si mai saraci.
Concret, in 2014, 1% din bogatii lumii detineau 48% din averea mondiala, in vreme ce 99% dintre saracii lumii detineau doar 52% din avutia mondiala. Daca tendita va continua, in 2016 cei 1% vor detine un procent mai mare din avutia mondiala decat restul de 99%.
Acelasi document afirma ca cei mai puternici 80 de miliardari din lume au detinut, impreuna, in 2014, o avere mai mare decat averea cumulata a 3,5 miliarde dintre cei mai saraci pamanteni.
Publicat cu numai cateva zile inainte de inceperea Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul OXFAM ne reaminteste ca economia de piata globalizata nu este in niciun caz sinonima cu echitatea sociala, dimpotriva.
