Pensiile sub presiune
Articol de , 22 ianuarie 2015, 18:36
Populatia Romaniei imbatraneste constant, iar piramida varstelor devine, treptat, trunchi rasturnat de piramida, cu o baza din ce in ce mai ingusta datorita scaderii natalitatii si un varf din ce in ce mai larg, datorita cresterii sperantei de viata.
In consecinta, deceniile viitoare vor fi marcate de presiuni insuportabile asupra sistemelor de pensii publice, care nu vor mai fi viabile in forma actuala. Aceasta a fost, in rezumat, concluzia conferintei asupra sistemelor de pensii care a avut loc luni la Palatul Parlamentului.
Desi a fost eclipsata de furtuna provocata de cresterea francului elvetian, problema este destul de grava incat sa merite sa ne oprim din nou asupra ei.
Cifrele sunt graitoare: in2013 un roman din 7 avea peste 65 de ani si daca nu se schimba trendul natalitatii in 2030 un roman din 5 va avea peste 65 de ani, iar in 2060 un roman din 3 va avea peste 65 de ani
Trendul natalitatii, asa cum apare el in statisticile Bancii Mondiale este catastrofal in Romania: in 1990erau 14 nou nascuti la mia de locuitori in 2012erau numai 10 nou nascuti la mia de locuitori. Adica o scadere a natalitatii de 28% in 22 de ani.
In conluzie, imbatranim: in 2011 varsta medie in Romania era de 39 de ani, in 2030 varsta medie va fi de 46 de ani, iar in 2060 va fi de 52 de ani. Altfel spus, in 2060 vom fi o natie aproape de pensionare.
Cel mai dramatic s-a modificat, insa, raportul dintre salariati si pensionari. In 1990 erau 0,4 pensionari la un salariat iar in 2010 ajusesem deja la 1,2 pensionari la un salariat.
Ca sa fim suta la suta corecti, triplarea procentului in 20 de ani se explica si prin sutele de mii de pensionari anticipate decise de guvern. Dar chiar si eliminand acest element perturbator care tine de o decizie politica punctuala, daca varsta de pensionare nu se va schimba, in 2060 o sa avem 1,5 pensionari la un salariat
Procentul din PIB alocat de stat pentru plata pensiilor va creste de la 9,8% cat este acum la 13,5%, dar crestera va fi insuficienta pentru a pastra raportul actual dintre pensie si salariu.
La un salariu de 2000 de lei in 2010 primeai o pensie de la stat de 832 de lei, in 2060 vei primi pensie de la stat de numai 572 de lei
Nu vom avea de ales si va trebui sa muncim mai mult.
Deja anul trecut Camera Deputatilor a decis ca de anul acesta femeile sa iasa la pensie la 60 de ani in loc de 59 de ani, iar barbatii sa iasa la pensie la 65 de ani in loc de 64. Până în anul 2030, vârsta de pensionare va creşte doar pentru femei, de la 60 la 63 de ani. Peste alţi cinci ani, şi femeile se vor pensiona tot la 65 de ani.
Alte tari sunt deja mult mai avansate : in Germania si Suedia varsta de pensionare pentru barbati si femei este deja de 67 de ani. Grecia a fost fortata sa cresca si ea varsta la 67 de ani. In Marea Britanie acum oamenii ies la pensie la 65 de ani, dar in 2040 vor iesi la pensie la 69 de ani.
Daca muncim mai mult nu inseamna neaparat ca o sa ne si ajunga pensia.
Studiul Expert Forum prezentat la conferinta de luni spune ca in 2020 gradul de inlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie bruta (Pilonii I + II) va fi de 35% (deci mai mic decat in prezent), iar in 2040 va ajunge la 45%
Ca sa avem pensii mai mari singura solutie este sa contribuim si la Pilonul III, pensiile private facultative.
Pana acum doar unul din 20 de romani salariati care sunt inscrisi la fondurile de pe Pilonul II (6,3 milioane) este incris si la fondurile de pe Pilonul III (340.000).
Pentru noi, romanii, fondurile de pensii ca actori economici sunt inca ceva nou.
In Romania Pilonul II si Pilonul III au impreuna active de 4,5 miliarde de euro plasati in special in in titluri de stat si in actiuni la Bursa din Bucuresti
Dar in lume exista fonduri de pensii mai puternice decat multe corporatii.
Astfel, in SUA fondul de pensii al functionarilor publici din California gestioneaza active 255 de miliarde de dolari pentru 3 milioane de contribuabili
In Japonia fondul de pensii al functionarilor publici (care este si cel mai mare fond de pensii din lume) gestioneaza active de 913 miliarde de euro, iar in Marea Britanie, in 2005, activele totale ale fondurilor de pensii se ridicau la 1300 de miliarde de euro, echivalentul a 70% din PIB-ul tarii.