Romania, intre cresterea francului elvetian si decizia BCE
Articol de , 23 ianuarie 2015, 19:03
Francul elveţian (CHF) nu se opreste din crestere si s-a apreciat, astazi, cu aproape 7 bani fata de leu in comparatie cu rata de schimb de ieri. BNR a calculat un curs de schimb de referinta de 4 lei si 58 de bani lei, în comparatie cu 4 lei si 51 de bani cat a fost ieri.
Dolarul a crescut si el, in schimb, euro a scăzut usor pana la 4 lei 49 de bani.
Cum se explica toate acestea ?
La noi, rata de schimb leu/CHF , leu/dolar si leu/lira sterlina se calculeaza pornind de la rata de schimb leu/euro. Deci cresterea CHF la noi este legata de cresterea francului in raport cu euro in toata lumea.
Astazi pe pietele internationale 1 euro = 0,98 CHF. In Romania era normal ca in momentul in care 1 euro a fost cotat la 4 lei si 49 de bani, 1 CHF sa fie cotat ceva mai sus, adica la 4 lei si 58 de bani ( 4,49 impartit la 4,58 are ca rezultat tot 0,98 !)
Deprecierea monedei europene la noi se explica prin anunţul Băncii Centrale Europene (BCE) de cumpărare masivă de obligaţiuni guvernamentale în următorii doi ani, într-un program cu o valoare totală de peste 1.100 de miliarde de euro.
Daca pompezi bani in sistem, este limpede ca banii respectivi se vor ieftini.
Vorbind de francii elvetieni, lobby-ul bancilor comerciale de la noi se dovedeste din nou foarte eficient, asa ca nici nu a apucat Comisia Juridica din Camera Deputatilor sa ia vre-o hotarare ca au si aparut voci, foarte vehemente, care se opun legii falimentului personal.
Daca nu mai au sustinerea premierului, ele incerca sa aiba sustinerea ministrului justitiei Robert Cazanciuc, care a declarat ca tribunalele nu ar face fata la sutele de mii de procese care s-a declansa daca ar fi promulgata legea.
De unde stie Cazanciuc ca ar fi sute de mii de persoane in situatia de a se declara in insolventa, sau doritoare sa se declare in insolventa?
Experti „independenti” precum Vasile Godîncă Herlea, de la Casa de Insolvenţă Transilvania, sustin amanarea legii pentru ca: „Este recomandat …. să nu fie tratată în grabă şi sub presiunea unei speţe particulare”
Bineinteles ca BNR, prin vocea lui Alexandru Păunescu, director al Direcţiei Juridice, sustine cauza bancilor declarand ca „Mi-aş exprima rezerva că s-ar putea ajunge la un act normativ care să satisfacă toate părţile într-un timp foarte scurt, în lipsa unui studiu de impact“
In fine, Consiliul Investitorior Straini, reprezentat prin Speranţa Munteanu, declara ca „Un element care lipseşte este o instituţie specializată care să facă analiza şi să dea informaţia către instanţe şi administratorii judiciari cu privire la nivelul gradului de supraîndatorare şi la un nivel minim de trai decent pentru persoanele aflate în insolvenţă“
Constatare perfect legitima, dar intrebarea, la fel de legitima, este: Cum ar putea sa apara o asemena institutie daca nu se emite legea?
Revenind la decizia BCE sa cumpere obligatiuni guvernamentele de 1100 de miliarde de euro explicatia cea mai simpla la intrebarea „De ce a hotarat asa ceva?” este: „Pentru ca celelalte metode de impulsionare a relansarii economiei in zona euro au esuat pana acum”.
Nu trebuie sa uitam ca asa au facut americanii in ultimii ani cand Banca Rezervelor Federale a cumparat bonuri de trezorerie si creante ipotecare de 4000 de milairde de $ in total ( politica denumita «quantitative easing»). Ca ne place, ca nu ne place, rezultatul este ca acum SUA au redevenit motorul economiei mondiale in vreme ce zona euro risca sa devina un bolovan de piciorul economiei mondiale
Alt scop al deciziei BCE este tocmai ieftinirea euro fata de celelalte valute (ceea ce s-a intamplat la noi) care ieftinire are ca rezultat cresterea competitivitatii exporturilor europene.
In fine, pompand mai multi bani in sistem, BCE spera sa declansezse o inflatie controlabila in zona euro, pentru ca actuala situatie este extrem de periculoasa (inflatia a a fost de -0.2% in luna decembrie in zona euro)
In principiu, daca va fi bine pentru tarile din zona euro, ar trebui sa fie bine si pentru Romania.
Asa cum ne spune INS in primele 11 luni din anul trecut 71% din total exporturilor Romaniei şi 75% din totalul importurilor au fost cu tari din Uniunea Europeana. La fel, marea majoritate a investitorilor straini in Romania vin din UE.
Intre noi fie vorba, o dependenta atat de mare de UE este o greseala politica majora. Germania si Franta sunt super-bucuroase cand reusesc sa exporte in China, in Rusia sau in Tarile Arabe, sau cand reusesc sa atraga investitori din aceste tari, in vreme ce noi ne ferim, ca dracu’ de tamaie de aceste piete sub pretextul, complet idiot, ca erau piete preferate din timpul comunismului.
Un talibanism ideologic pagubos.
In ciuda multor speculatii, indraznesc sa cred ca alegerile parlamentare din Grecia, programate pentru duminica, indiferent de ce partid va castiga,nu risca sa arunce in aer zona euro.
Asta pentru ca trei sferturi din greci doresc să rămână în zona euro indiferent de sacrificiile necesare, arată un sondaj de opinie publicat în presa elenă in data de 8 ianuarie. Potrivit sondajului realizat de institutul GPO şi preluat de Agentia France Presse (AFP), 75,7% din persoanele chestionate s-au pronunţat pentru rămânerea “cu orice preţ” a Greciei în zona euro, în timp ce 22,3% au avut o opinie total contrară.
Rezultatele acestui sondaj sunt asemănătoare cu cele ale precedentelor anchete care au scos în evidenţă dorinţa grecilor de a rămâne în zona euro, în pofida politicii drastice de austeritate impuse ţării de la începutul crizei, în 2010.
In ultimele zile si chiar si seful partidului Syriza, Alexis Tsipras, probabil castigator al alegerilor, a devenit mult mai conciliant in declaratii : „Un guvern Syriza va respecta obligaţiile Greciei ca membru al zonei euro, pentru a menţine un buget echilibrat şi se va angaja să respecte obiectivele de consolidare“
